Președintele Senatului, liderul PSD Mircea Geoană, a declarat, luni, că a cerut Ministerului de Finanțe să elaboreze, împreună cu BNR și sectorul bancar, un calendar privind repornirea creditării și scăderea ratei dobânzii, așa cum au promis băncile la cotractarea împrumutului de 13 miliarde de euro
„Am avut o discuție ceva mai apăsată cu privire la politica ratei dobânzii în România. Eu cred că este nefiresc ca în schimbul celor 13 miliarde de Euro pe care i-am împrumutat – cu toții, populația României – pentru sistemul bancar din România, în schimbul unei promisiuni încă vagi de repornire a creditării și de scădere a ratei dobânzii pentru a face creditul accesibil pentru întreprinderi și pentru activitatea economică, în acest moment să așteptăm în continuare un calendar”, a spus Geoană.
„Am solicitat ministerului Finanțelor – și, probabil, și BNR, și într-o discuție cu sectorul bancar – un calendar previzibil cu privire la traseul legat de repornirea creditării și scăderea ratei dobânzii, fără de care economia se va sufoca și fără de care veniturile la buget vor fi tot mai limitate, cu riscurile sociale și economice pe care le putem anticipa”, a adăugat Geoană.
Băncile comerciale au afișat, luni, dobânzi de 10,06-10,56% pentru depozitele cu scadența la o zi, în scădere față de cele de vineri, de 10,32 – 10,82%. Pentru plasamentele la o săptămână, instituțiile de credit practică dobânzi de 10,05-10,55%, după ce în ședința anterioară se situau la 10,35-10,85%.
Rata dobânzii de politică monetară va scădea gradual, în linie cu traiectoria descendentă a prețurilor de consum, fără ajustări bruște, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX.
„O traiectorie a dobânzii fără mișcări bruște e de preferat uneia cu mișcări brutale. Cel puțin datele de până acum ne arată că traiectoria inflației este evident descendentă. Personal, cred că o traiectorie a ratei dobânzii în concordanță cu traiectoria ratei inflației, deci fără mișcări brutale, este preferabile oricărei alte variante…..nu văd de ce-ar trebui mișcări brutale pentru că n-avem incertitudini majore legate de traiectoria creșterii prețurilor. Probabil, la produsele alimentare dinamica prețurilor va depinde și de secetă”, a spus Isărescu.
Inflația lunară s-a redus în aprilie la 0,27%, aproape la jumătate față de nivelul de 0,5% consemnat în martie, iar rata anuală a coborât de la 6,71% la 6,45%. Banca Națională a României a fixat pentru 2009 o țintă de inflație de 3,5%, cu un interval de variație de un punct procentual, și prognozează că indicatorul se va plasa la 4,4% în luna decembrie.
De la începutul anului, BNR a redus de două ori rata dobânzii de politică monetară, de la 10,25% în decembrie 2008 la 9,5% pe an, aplicată de la 7 mai.
„Susțin în continuare că o țară ca România nu-și permite rate reale (ale dobânzii – n.r.) peste 3%. Rata reală inclusă în modelul nostru macroeconomic este chiar mai jos de atât”, a adăugat guvernatorul BNR.
Dacă se va menține până la finele anului ecartul dintre inflație și dobândă, rata de politică monetară ar putea, astfel, să coboare până în jur de 7 – 7,5% pe an.
