Mihail Boldea a fost dat în urmărire internațională, după ce instanța a emis pe numele lui mandat de arestare preventivă în lipsă, deputatul urmând să fie căutat prin Interpol întrucât a ieșit din țară sâmbătă, iar apoi a plecat cu un avion din Turcia spre o destinație necunoscută.
Conform procedurilor, după emiterea unui mandat de arestare preventivă, instanța, prin Serviciul exercutări penale, transmite mandatul de arestare către Serviciul urmăriri din cadrul Poliției, care trebuie să îl ducă la îndeplinire. În cazul în care polițiștii stabilesc faptul că persoana pentru care a fost dispusă măsura preventivă nu mai este în țară, întocmesc un referat de constatare, urmând ca aceasta să fie căutată prin Interpol.
Potrivit unui oficial al Parchetului instanței supreme, când persoana pentru care procurorul a cerut arestarea preventivă nu este găsită în țară, magistratul trebuie să se adreseze din nou aceleiași instanțe cu o solicitare de urmărire internațională. În cazul în care instanța admite solicitarea, persoana vizată începe să fie urmărită internațional prin Biroul Interpol.
Conform Legii 302/2004, republicată, „în cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la îndeplinire, întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României, instanța care a emis mandatul de arestare preventivă sau instanța de executare, după caz, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de poliție, emite un mandat de urmărire internațională în vederea extradării, care se transmite Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în vederea difuzării prin canalele specifice”.
Competența de a întocmi și transmite cererile de extrădare în numele statului român revine Ministerului Justiției.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dispus, joi, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pentru 30 de zile pe numele deputatului Mihail Boldea, care a plecat din România sâmbătă, 17 martie, prin vama Giurgiu.
Deputatul Mihail Boldea este cercetat de procurorii DIICOT Galați pentru înșelăciune și constituire a unui grup infracțional care ar fi produs un prejudiciu de peste un milion de euro.
Deputatul Mihai Boldea a părăsit România sâmbătă, 17 martie, pe frontieră terestră, cu trei zile înainte ca deputații să avizeze cererea DIICOT de încuviințare a percheziției domiciliare, reținerii și arestării lui.
Primele informații privind plecarea din România a lui Mihail Boldea au fost obținute de DIICOT miercuri, 21 martie, în jurul orelor 15.00, deputatul ieșind din țară prin vama Giurgiu, cu destinația Tucia, de unde a plecat cu un avion spre o destinație necunoscută, a declarat, joi, șeful DIICOT, Codruț Olaru.
Potrivit lui Codruț Olaru, în 18 martie Boldea s-a îmbarcat de pe Aeroportul din Ataturk, de unde a plecat spre o destinație necunoscută deocamdată. El a precizat că în 21 martie, la ora 16.35, DIICOT a primit confirmarea că Boldea a fost în Turcia.
Olaru a adăugat că în perioada 16-21 martie, orele 14.00, DIICOT nu a deținut niciun fel de informații privind plecarea din țară a lui Boldea. El a mai spus că în 20 martie, la ora 17.00, s-a obținut avizul privind percheziția, reținerea și arestarea lui Boldea, acesta fiind trimis la DIICOT Galați. În aceeași zi, la ora 19.00, s-a dispus darea în consemn cu reținere a lui Mihail Boldea.
Procurorul general al României Codruța Kovesi a dispus un control privind stabilirea modalităților de valorificare a informațiilor și măsurile dispuse de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în cazul Boldea.
Procurorul general a spus că autoritățile române au stabilit oarecum traseul pe care Boldea l-a urmat. De asemenea, Kovesi a declarat că n-ar arunca pe umerii procurorului responsabilitatea plecării lui Mihail Boldea, neputând spune că a greșit din moment ce legea în vigoare nu-i permite să ia anumite măsuri, precizând că deputatul avea dreptul să părăsească țara.
SRI a sesizat încă din anul 2008 organele în drept despre cazul Boldea, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, șeful Biroului de presă al SRI, Sorin Sava.
Potrivit procurorilor DIICOT, sunt date și indicii rezonabile în legătură cu participația penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 – 2011, în obținerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situația juridică reală a acestora ori existenței unor convenții comerciale în ceea ce privește bunurile.
Pentru obținerea foloaselor materiale injuste, în perioada 2006 – 2008, deputatul Boldea ar fi constituit un grup infracțional organizat împreună cu Mihaela Cristina Bolboceanu – avocat în cadrul Baroului Galați, Aurica Maria Luchiniuc – membru în cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Galați și fost subprefect al județului Galați, Elena Petrea – secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Boldea Mihail” și Tănase Petrică.
În 16 martie, judecătorii Curții de Apel Galați au admis propunerea DIICOT și au emis mandate de arestare preventivă pe numele a șase persoane, respectiv Elena Petrea, secretara cabinetului de avocatură al lui Mihail Boldea, Alexandru Bogdan Boza, fost membru PDL, Tudorel Vrânceanu, Sava Lucian Mirică, Carmen Mirică și Ștefan Lazăr. De asemenea, fostul subprefect de Galați Aura Luchiniuc și avocata Mihaela Bolboceanu au primit interdicția de a părăsi localitatea. Decizia a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit DIICOT, în acest caz Mihail Boldea este cercetat pentru că ar fi determinat alte persoane să falsifice o serie de documente oficiale, respectiv patru hotărâri, patru expertize judiciare, adrese ca fiind emise de Primăria municipiului Galați, de la Arhivele Naționale – Direcția Județeană Galați sau de la Trezoreria municipiului Galați. Ulterior, aceste documente au fost folosite în fața instanțelor de judecată ori a altor instituții și autorități în vederea obținerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile din municipiul Galați.
Astfel, ar fi fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare cu adevărul, respectiv s-au pronunțat hotărâri judecătorești ori s-au efectuat mențiuni în registrele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați.