Deputați, edili și președinți de consilii județene au fost interceptați telefonic și ambiental, localizați și urmăriți prin GPS și fotografiați de echipe de filaj, iar comunicațiile acestora prin e-mail și fax au fost supravegheate de procurorii DNA în dosarul lui Liviu Dragnea privind referendumul.
Procurorul DNA Lucian Papici prezintă, în rechizitoriul prin care l-a deferit justiției pe Dragnea, lista tuturor persoanelor supravegheate în cadrul anchetei din dosarul referendumului privind demiterea lui Traian Băsescu.
Printre cei menționați în acest context se află numeroși primari, președinți de consilii județene, deputați, președinți de secții de votare, dar și persoane ce au avut legătură cu presupusul mecanism de fraudare a referendumului. Unul dintre cei supravegheați este președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan.
„Ca urmare a solicitării DNA – Serviciul Teritorial Galați, formulate la data de 13 august 2012, Tribunalul Galați a pronunțat, încheierea prin care a admis în parte cererea de interceptare și înregistrare a convorbirilor și comunicărilor efectuate telefonic, fax, e-mail și în mediu ambiental, fiind emise în acest sens autorizațiile cu numerele de la 603 la 622. Autorizațiile în cauză au vizat convorbirile și comunicările următoarelor persoane: Oprișan Marian(președintele CJ Vrancea), Biznă Valentin (primarul localității Tulnici), Petre Ion (primarul orașului Panciu), Nica Iulian (viceprimarul orașului Panciu), Grosu Vasile(primarul comunei Suraia), Hărăbor Aurel (viceprimarul comunei Suraia), Dogaru Alecu (președintele secției de votare 285 Suraia), Vasilescu Romeo Marian (președintele Secției de votare 286 Suraia), Stan Vili (președintele secției de votare 287 Suraia), Mihalcia Valentin (președintele secției de votare 301 Tulnici), Lăudatu Eugen (președintele secției de votare 303 Tulnici), Matișan Dragoș (președintele secției de votare 304 Tulnici), Sfârloagă Cătălin (președintele secției de votare 90 Panciu), Rustea Gheorghiță (președintele secției de votare 91 Panciu), Rotaru Mariana (președintele secției de votare 93 Panciu), Jalbă Doina (președintele secției de votare 94 Panciu) și Nica Liliana (președintele secției de votare 97 Panciu)”, se arată în rechizitoriul din dosarul privind fraudarea referendumului.
DNA menționează că tot atunci a fost emisă și autorizația 622 referitoare la interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicărilor efectuate în mediul ambiental de aceste persoane.
Ulterior, arată procurorul de caz, în septembrie 2012, instanța supremă a emis un alt set de autorizații cu același specific în cazul mai multor deputați PSD.
„Ca urmare a solicitării DNA – Secția de Combatere a Corupției, din 3 septembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat încheierea prin care a admis cererea de interceptare și înregistrare a convorbirilor și comunicărilor efectuate telefonic, în mediu ambiental, luare de imagini, localizare și urmărire GPS fiind emise autorizațiile cu numerele de la 579 la 606, Dragnea Liviu Nicolae, Marin Almăjanu (deputat Marin Almăjanu), Victor Drăgușin (primarul din Alexandria), Daniel Răboj (primarul Comunei Bragadiru, județul Teleorman) , Gabriel Valentin Boboc (deputat PSD), Dan Ionuț Ciobotaru, Alexandru Bățăgui, Mihaela Vîlcan, Anelica Mariana Nistor, Marin Nistor, Mircea Dumitrescu, Aurel Moncea, Daniel Marian Mocanu, Haritina Gafencu, Anica și Floricel Siteavu, Costică Partocică, Ileana Sandu, Ilie Dude, și Alexandru Claudiu Bojă”, se arată în documentul citat.
În cazul acelorași persoane, judecătorii instanței supreme au dispus interceptarea și înregistrarea a discuțiilor purtate în mediul ambiental, interceptarea și înregistrarea de imagini, localizarea și urmărirea prin GPS ori prin alte mijloace de supraveghere.
Ulterior DNA, a cerut același tip de autorizații în cazul lui Cristian Ionel Chisac.
DNA a anunțat luni, într-un comunicat de presă, că Liviu Dragnea și alte 74 de persoane – președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt – au fost trimiși în judecată în dosarul cunoscut sub numele de „Fraudă la referendum”.
Printre cei 74 care vor fi judecați alături de Dragnea se numără Costinel Leontin Diță, consilier local în cadrul Consiliului Local Piatra Olt, Daniel Răboj, primarul comunei Bragadiru din Teleorman, precum și președinți și membri ai birourilor electorale de la secțiile nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt, nr. 142 Ciuperceni, nr. 1 Alexandria, nr. 244 Plosca, nr. 314 Țigănești, nr. 112, 113 și 114 Bragadiru – toate din Teleorman, nr. 287 Suraia, jud. Vrancea, și nr. 147 și 148 Bâlteni, jud. Gorj.
Nicolae Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.
„În acest sens, Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot”, au scris procurorii în rechzitoriu.
Anchetatorii au precizat că Dragnea și-a folosit influența și autoritatea în mai multe modalități. Astfel, ca un prim pas, Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60 la sută, „li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”.
În paralel, Dragnea ar fi coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii județeni de campanie, primarii și activiștii de partid, au mai arătat procurorii în documentul citat.
Sistemul informatic avea două componente IT: una permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real și între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat „1855” ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr, iar cealaltă era o aplicație internet ce „dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții «coordonatori județeni» sau «coordonatori») să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile de votare, precum și să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro”, au precizat procurorii.
Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
„Acest sistem informatic asigura: comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne; comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege; obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de votare de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi «Da» și câte «Nu» au fost exprimate. De altminteri, cerința a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepționate în timpul desfășurării votului”, potrivit documentului citat.
De asemenea, Dragnea ar fi trasat sarcini unor apropiați ai săi, membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean, să facă tot ce le stă în putință, „inclusiv prin încălcarea prevederilor legale”, pentru a scoate oamenii la vot, cu scopul atingerii pragului de participare care asigura validarea referendumului, susțin procurorii.
Dosarul a fost adus luni la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit primul termen pentru 18 februarie 2014.
Dosarul privind referendumul a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, acesta fiind retras, din 2 octombrie, din funcția de șef al Secției I din DNA. Încetarea delegării lui Papici ca șef al Secției de combatere a corupției din DNA a fost dispusă de procurorul general, după ce tot Tiberiu Nițu, în 23 septembrie, dispusese delegarea acestuia pe aceeași funcție.
