Lipsa de informații din partea autorităților din Ucraina poate să fi condus la un timp redus pentru avertizarea populației asupra pericolului de inundații, prioritatea Guvernului fiind însă în prezent rezolvarea situației și nu analizele, a declarat ministrul Internelor, Cristian David.
„Cred că aceste chestiuni vor fi stabilite ulterior, dar pot să spun că, în anumite circumstanțe explicite, este una dintre posibilități ca lipsa de informații din partea autorităților ucrainene să fi condus la un timp redus sau chiar deloc de avertizare a populației. Dar, datorită dimensiunii, intensității și vitezei cu care evenimentele se succed, cred că acum nu avem nevoie de analize, ci de a canaliza și dirija întregul nostru efort pentru intervenția promptă și rezolvarea situației, iar analizele vor veni mai apoi. Evident, sunt multe cauze care contribuie la aceste consecințe negative”, a răspuns ministrul unei întrebări pe această temă.
Președintele Traian Băsescu a declarat, luni, că știe că au existat unele probleme de comunicare cu Ucraina referitoare la prognozele hidrologice, dar a menționat că nu acestea sunt motivul inundațiilor de pe Prut și Siret, ci faptul că amenajările din România nu pot prelua „debite istorice”.
Șeful statului a fost întrebat cum comentează afirmațiile ministrului de Interne, Cristian David, potrivit cărora unele din pagubele inundațiilor ar fi putut fi evitate dacă autoritățile din Ucraina ar fi comunicat mai din timp situația debitelor râurilor care ajung în România din această țară. Băsescu a răspuns că știe că au fost probleme, dar că nu acestea sunt motivul principal al calamităților de pe Prut și Siret.
„Amenajările hidro din România nu sunt capabile să preia asemenea debite uriașe”, a spus Băsescu.
El a menționat că este vorba de debite istorice, de excepții și că niciun stat nu face investiții pentru a putea evita situații cu totul și cu totul excepționale. „Se ia în calcul un prag rezonabil”, a spus Băsescu.
Șeful statului a ținut să explice că România folosește standarde europene din punct de vedere al debitelor și prognozelor hidro, în timp ce Ucriana utilizează alte standarde.
El a adăugat că problema nu este comunicarea cu Ucraina, ci solidaritatea în România. „Sunt convins că Uniunea Europeană va fi solidară cu România dacă vom face rapid documentele care să justifice alocarea de bani europeni pentru ceea ce se întâmplă și s-a întâmplat în Moldova”, a spus președintele.
Cristian David a criticat, luni, comunicarea „foarte săracă” dintre autoritățile române și cele ucrainene pe tema inundațiilor din nordul Moldovei, precizând că informațiile despre starea reală a debitelor au ajuns târziu la autoritățile române.
„Comunicarea cu ucrainenii este foarte săracă. Nu avem informații suficiente și la timp din Ucraina, pentru a ști ce putem și ce trebuie să facem noi, aici”, a declarat, luni, ministrul David, aflat la Rădăuți-Prut, în județul Botoșani, localitate distrusă în mare măsură de apele revărsate ale Prutului.
MAE a anunțat, luni, printr-un comunicat, remis MEDIAFAX, că ministrul afacerilor externe Lazăr Comănescu a avut, în cursul după-amiezii, o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei la București, Markiyan Kulyk.
„În cadrul întrevederii, la care a fost prezent și Gheorghe Stoica, secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, s-a discutat despre importanța unei cooperări cât mai eficiente între autoritățile de resort române și ucrainene pentru gestionarea efectelor recentelor inundații din zona de frontieră dintre cele două țări. Partea română a propus părții ucrainene realizarea unei evaluări comune de către specialiștii români și ucraineni a situației, a posibilelor evoluții hidro-meteorologice și a măsurilor care pot fi luate în continuare. În acest cadru, partea română a arătat că o echipă de experți hidrologi este gata să se deplaseze în Ucraina, în zonele afectate și a solicitat acceptul părții ucrainene în acest sens”, se arată în comunicat.
Surse guvernamentale au declarat, luni după-amiază, agenției MEDIAFAX, că România cere oficial Ucrainei, prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), să permită accesul unor experți hidrologi români pe secțiunile ucrainene ale Siretului și Prutului, pentru a observa și a evalua starea exactă a debitelor acestora și pentru a putea contracara mai bine efectele inundațiilor.
Sursele citate menționau că diplomații români vor înainta, în seara zilei de luni, o cerere oficială în acest sens, din partea României către autoritățile ucrainene.
„Avem comunicare cu ucrainenii doar pe debitele de pe graniță. O să cerem să ni se permită să înceapă o inspecție pe cursurile apelor care vin din nord, pentru a avea o imagine cât mai completă asupra situației reale și pentru a ști la ce să ne așteptăm”, au declarat sursele citate.
