Aproape 80% dintre cazurile unde există indicii serioase privind spălarea de bani au în spate activități de evaziune fiscală, domeniile principale fiind comerțul, sectorul imobiliar și inclusiv serviciile financiare și bancare, a declarat președintele executive al ARB, Florin Dănescu.
„Principala infracțiune generatoare de bani murdari rămâne evaziunea fiscală, care a fost identificată în 79% din cazurile în care au fost relevate indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, iar domeniile predilecte sunt comerțul exterior și interior, sectorul imobiliar, servicii, investiții, financiar și cel bancar”, a spus Dănescu, la un seminar privind criminalitatea financiară și informatică.
Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor a adăugat că instituțiile de credit reprezintă principalele entități raportoare către Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Dănescu a mai arătat că în prezent se caută soluții pentru ca băncile să poată obțină un feed-back în cazul raportărilor trimise către ONPCSB.
La rândul său, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a arătat că banca centrală are și o preocupare indirectă legată de infracționalitatea financiar-bancară, privind reputația sistemului, care reprezintă o valoare esențială, mai ales în perioade dificile, precum cea actuală.
„Nevoia de a reconstrui încrederea între clienți și bănci, între bănci are ca un pilon esențial și acest element, al certitudinii evitării oricărei zone infracționale, al certitudinii evitării oricărei tangențe a unei activități infracționale”, a spus Olteanu.
Oficialul BNR a identificat și o repsonsabilitate mai generală în ceea ce privește participarea tuturor instituțiilor și persoanelor la procesul de curățare a societății, de creștere a nivelului de transparență, și de creștere a nivelului de onestitate în activitățile economice.
„Fie că este vorba despre relațiile dintre privat și public, fie că e vorba despre relațiile dintre actori privați. În toate aceste împrejurări gradul de onestitate al activităților și al tranzacțiilor trebuie să crească, gradul de transparență și utilizare a transparenței fiind esențiale”, a adăugat Olteanu.
Viceguvernatorul BNR crede că adâncirea crizei a fost cauzată și de neîncrederea în sistemul financair-bancar, care s-a compromis cel puțin la nivelul conflictului de interese.
„Sistemul financiar global, mai ales după performanțele negative din perioada care a dus la apariția crizei și din primii ani ai crizeri, vorbesc nu atât de România, ci mai mult centrele financiare internaționale, nu a dat impresia unei zone curate din punct de vedere infracțional, mai ales în zonele de conflict de interese, care din fericire în România sunt incriminate și reglementate, atât în codul penal și mai nou în codul civil. (…) Nu s-a acționat suficient de repede încât măsuri, acțiuni, în care clienții să fie înșelați, manipulați de bancherul lor să fie evitate. În bună măsură, și genul acesta de acțiuni, fie că era vorba de credite ipotecare, fie că era vorba de piața derivatelor au dus la agravarea premiselor crizei”, a adăugat Olteanu.
El a ținut să precizeze că aceste dimensiuni s-au regăsit în special pe piețele sofisticate, iar în opinia sa nu au fost o caracteristică a pieței românești.
