Analiza de bilanț a Inspectoratului de Poliție Județean Suceava cu privire la primul semestru al acestui an confirmă creșterea mare a numărului de infracțiuni de înșelăciune comise pe raza județului.
Cifrele sunt alarmante, în șase luni IPJ Suceava înregistrând 495 de dosare privind infracțiuni de înșelăciune, din care 222 comise în mediul online.
Prin comparație, în anul 2025, tot în primele șase luni, erau înregistrate 402 înșelăciuni, din care 130 din online, în condițiile în care acest trend de creștere se manifestă deja de aproximativ doi-trei ani.
De subliniat că în afară de cele 222 de infracțiuni din online, toate cu prejudiciu, mai sunt înregistrate în acest an și 70 de infracțiuni informatice, cele mai multe de acces ilegal la contul unei persoane, dosare penale înregistrate cu sau fără prejudiciu.
Analiza poliției nu a realizat o estimare a prejudiciului, care probabil că ne-ar speria, însă ce știm din exemplele zilnice este că acești escroci din online dau de multe ori lovituri de ordinul miilor sau chiar al zecilor de mii de euro.
- Prejudicii imense prin false investiții și companii profitabile
Prejudiciile cele mai mari sunt cele produse prin ”investițiile” în companii profitabile, cu suceveni care cad în capcana unor indivizi care le instalează pe telefon aplicații și îi conving să depună sume mari de bani în conturile controlate de ei. Victimele sunt ademenite cu profit în creștere, pe o aplicație instalată de escroci, și controlată de ei (uneori chiar și cu materiale video false, generate cu AI, în care apar personalități din România) și depun bani până când realizează, de obicei târziu, că ceva nu este în regulă.
Foarte multe sunt și înșelăciunile cu produse comandate de pe diferite platforme, cu banii achitați înainte.
A luat de asemenea avânt și furtul banilor din cont, după ce chiar victima urmează pașii care i se dictează de la distanță.
Toate aceste înșelăciuni în număr mare au loc pe fondul faptului că telefonul a devenit uzual pentru majoritatea populației, la fel și tranzacțiile online, doar că mulți nu stăpânesc nici noțiunile elementare de prevenție a faptelor de acest gen.
- Vremea escrocilor care acționau față în față a trecut. Autorii pot fi de oriunde și rar sunt prinși
Gama de înșelăciuni de acest gen este una extrem de vastă. Din păcate, cert mai este și că rar polițiștii pot identifica autorii, care pot fi de oriunde.
O concluzie a polițiștilor judiciariști mai vechi este că vremea escrocilor clasici, a celor care sustrăgeau bani prin metoda șmen de exemplu, a cam apus.
Dacă aceștia își asumau riscuri mari, păcălind victima față în față, acum noii escroci acționează comod, de la distanță, fiind astfel mult, mult mai greu de prins.
Prin metoda șmen, autorul sustrăgea bancnote dintr-un teanc de bani, chiar în fața victimei, pe care le băga de regulă în mâneca hainei.
- Metoda Accidentul continuă să facă victime, prejudiciile fiind amețitoare
Deși păreau perimate, înșelăciunile comise prin metoda Accidentul continuă să facă victime și în 2026.
Oameni în vârstă, singuri, sunt contactați de ”polițiști” sau ”procurori” care îi anunță că fiul sau fiica a avut un accident grav și este nevoie urgent de bani pentru spitalizare, operație sau asistență juridică.
Recent, un individ recidivist din Șcheia a fost arestat în calitate de colector de bani de la bătrâni păcăliți prin metoda Accidentul.
Au surprins sumele mari de bani pe care victimele le-au oferit individului care a venit la ușa lor, pentru a le „salva” copiii.
Primul țepuit a fost un bărbat din municipiul Suceava, care a dat 5.500 de euro unor falși doctori.
A urmat un bătrân de 88 de ani, din Ipotești, care a dat 20.000 de lei, pentru a-și ajuta fiica care ar fi avut probleme de sănătate.
A treia victimă este o femeie de 86 de ani, din municipiul Suceava, care le-a dat escrocilor nu mai puțin de 25.000 de euro pentru a-și salva fiica.
- Scenariile infractorilor și sfaturile practice de prevenire ale polițiștilor suceveni
Poliția Suceava atrage atenția asupra unor metode de înșelăciune tot mai frecvente care vizează în mod special accesul la conturile bancare ale cetățenilor.
Cum acționează infractorii?
Scenariul este, de regulă, același: o persoană necunoscută te contactează telefonic, prezentându-se ca angajat al unei bănci, al ANAF, al Poliției sau al altei instituții.
Tonul este urgent – uneori alarmant – ”contul dumneavoastră a fost compromis”, ”există o tranzacție suspectă”, ”trebuie să acționați imediat”!
Pentru a părea credibil, acesta îți comunică date personale și îți oferă detalii despre un presupus suspect care ar fi făcut credite în numele tău, oferind ca dovadă în acest sens, de regulă pe WhatsApp, documente false precum legitimații de polițist sau citație pentru a te prezenta la audieri.
În spatele acestui scenariu se află o tehnică bine pusă la punct:
– sunt folosite numere de telefon falsificate, afișate aproape identic cu cele ale instituțiilor reale;
– victimele sunt direcționate către linkuri false sau sunt convinse să instaleze aplicații care permit accesul la distanță a dispozitivului;
-sub pretextul unor ”verificări” sau a unor ”proceduri de securitate” sunt solicitate coduri de autorizare, parole sau date bancare;
– uneori victima este ghidată chiar ea prin aplicația băncii, fără să realizeze că aprobă transferuri reale către conturile infractorilor.
Semnale pe care nu trebuie să le ignori:
! Cineva îți creează o stare de urgență ”cont blocat”, ”reactivare imediată”, ”risc de pierdere a banilor”;
! Ești îndrumat să instalezi o aplicație sau să accesezi un link primit prin SMS sau e-mail;
! Ți se cer coduri primite prin telefon, indiferent de motivul invocat;
! Adresa site-ului la care ești direcționat seamănă, dar nu este identică cu cea oficială.
Dacă auzi aceste cuvinte, închide imediat: ”cont blocat”, ”reactivare urgentă”, ”situație critică”, ”câștig garantat”, ”recuperare urgentă”. Acestea sunt semnale de alarmă, nu motive să continui conversația!
Reguli de aur:
Nici o bancă și nici o instituție nu îți va cere niciodată parole, coduri sau date bancare prin telefon sau SMS.
Dacă ai cea mai mică suspiciune – închide și sună direct la numărul direct sau oficial la instituției.
Nu acționa sub presiunea urgenței – infractorii mizează tocmai pe faptul că nu ai timp să verifici.
Ce să faci dacă ai fost înșelat online?
Oprește orice transfer sau acces IMEDIAT!
- blochează cardul bancar – sună la banca ta sau fă-o din aplicație;
- schimbă parolele la conturile afectate;
- dacă ai instalat vreo aplicație (AnyDesk, RustDesk etc.) dezinstaleaz-o imediat și deconectează-te de la internet, date mobile;
- sesizează imediat banca pentru a bloca tranzacțiile și a solicita returnarea sumelor. Cu cât sesizezi mai repede cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.
