„Colecții și colecționari fălticeneni”

Recent apărutul „Supliment artistic” al Revistei de cultură și civilizație tradițională „Lumea Carpatică” (publicație editată sub egida Consiliului Județean Suceava de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale) se conturează sub genericul „Colecții și colecționari fălticeneni” și-i are ca autori pe Iulia și Dan Baldazar (care este și responsabil de număr), Iulia Matei-Filip și Valeriu Filip. Albumul (care are anexat și un CD) reunește o suită de imagini ale Fălticeniului, de azi și de ieri, reproduse de pe vederi, plicuri, timbre și cărți poștale ilustrate și este, așa cum subliniază într-un „Cuvânt înainte” (tradus și în limbile engleză și franceză) prof. Mioara Gafencu, „meritoriu prin unicitatea peisajului spiritualității fălticenene”, constituindu-se totodată ca un omagiu adus profesorilor Vasile Ciurea, întemeietorul Muzeului Fălticenilor, și Aurel George Stino, distinsul colecționar de cărți rare, împătimitul de filatelie și numismatică. Imaginile în sepia, care-i conferă albumului o patină vetustă, ne poartă pe străzile Fălticeniului de odinioară, prin fața unor imobile pe care obiectivul fotografic le-a surprins și le-a făcut nemuritoare. Vedem cum arăta Strada Mare, Strada Sucevei sau Strada Ion Dragoslav, cum arăta Spitalul evreiesc, Palatul de Justiție, Școala Normală de Învățători sau Consulatul austriac, vedem casele unor personalități care-au marcat istoria acestui târg pe care eruditul genealogist Eugen Dimitriu la numit „Orașul muzelor”, ne confruntăm cu documente fotografice cum ar fi cel de fixare a pietrei de temelie a Primăriei (25 iulie 1896), putem urmări secvențe de promenadă de început de secol XX pe Strada Mare sau din vestitul iarmaroc de la Sf. Ilie, surprindem cu nostalgie decupaje de margine de oraș sau secvențe cu Crâșma lui Hoișe, vechea sifonărie, tutungeria, Cofetăria Faibiș, „Dugheana Liliecilor” sau Frizeria „Muscalu”. Un târg de provincie blagoslovit cu o neasemuită zestre spirituală care așează Fălticeniul la loc de cinste în istoria culturii naționale și un album care, așa cum subliniază prof. Mioara Gafencu, „ne ajută să ne regăsim printr-o trăire empatică sub semnul contemplării ilustrațiilor din colecțiile de ieri și de azi”.