O lucrare enigmatică aflată pe drumul dintre telescaunul din parcul Ariniș din Gura Humorului și Voroneț, în rezervația Piatra Pinului, își dezvăluie, după zeci de ani, autorii.
Timp de decenii, turiștii și localnicii care străbăteau potecile dintre complexul de agrement Ariniș și Voroneț au privit cu admirație și curiozitate chipul maiestuos al domnitorului Ștefan cel Mare, dăltuit într-un perete de stâncă la Piatra Pinului. Acoperită parțial de mușchi și îmbrățișată de vegetația sălbatică, sculptura părea învăluită în mister, alimentând diverse legende locale. Misterul a fost însă elucidat chiar de către primarul orașului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, care a dezvăluit adevărata identitate a celor care au mânuit dalta și ciocanul pe acele pante abrupte. Primarul vorbește despre „studenții nebuni și frumoși” care au lăsat o amprentă în piatră.
- „Studenții nebuni și frumoși” din anii ’80
Contrar speculațiilor care atribuiau opera vreunui pustnic sau unui artist local, autorii sunt, în realitate, foști studenți ai Facultății de Geologie. Aceștia au ajuns în zona Gura Humorului în perioada 1986–1987, în cadrul unei tabere de studiu și practică academică. „Am fost contemporan cu acele momente. Erau studenți nebuni și frumoși, care au vrut să lase o urmă în stâncile pe care le verificau”, a declarat primarul Marius Ursaciuc, rememorând cu nostalgie atmosfera acelor ani.
Tinerii geologi nu se aflau la Piatra Pinului pentru un proiect artistic, ci studiau potențialul șisturilor bituminoase din zonă, ca parte a programului lor de pregătire universitară. Între orele de analizat straturi geologice, prelevat probe și verificat texturi de rocă, cu unelte improvizate și multă pasiune studenții au ales o stâncă masivă și au început să contureze profilul inconfundabil al voievodului Ștefan cel Mare.
Ceea ce a început ca o manifestare a creativității studențești a devenit astăzi un punct de oprire pentru cei care explorează stațiunea turistică. Timpul a oferit sculpturii o patină naturală, făcând-o să pară desprinsă din vechile cronici ale Moldovei. Datorită confesiunii primarului din Gura Humorului, povestea din spatele basoreliefului de la Piatra Pinului primește recunoașterea meritată și rămâne o dovadă a faptului că știința și arta se pot întâlni în cele mai neașteptate locuri, lăsând în urmă simboluri care supraviețuiesc timpului.
Dacă dețineți informații suplimentare sau ați fost printre acei studenți, ne puteți contacta pentru a ne oferi numele celor care au bătut efectiv prima daltă în stâncă.
Menționăm că rezervația Piatra Pinului este renumită pentru importanța ei geologică, adăpostind fosile unice vechi de zeci de milioane de ani – pești, corali, scoici. Tot aici se găsește și afinul negru, care crește la cea mai joasă altitudine din țară, la 600 de metri.
