Guvernul a fost anunțat că oficialii CE intenționează să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru contractul atribuit de Primăria sectorului 3 unei asocieri de firme în pofida contestației depuse de ceilalți ofertanți, primăria urmând însă să rezilieze contractul pentru a evita procesul
Încălcarea legislației achizițiilor publice a fost indicată de Comisia Europeană la sfârșitul lunii ianuarie, în cazul unui contract de reabilitare a infrastructurii din sectorul 3, în valoare de aproximativ 110 milioane euro, atribuit în 2009 de primăria condusă atunci de Liviu Negoiță către Axela Construcții, AB Construct, Tehnologica Radion și Pro Cons XXI, firme care, de-a lungul anilor, au câștigat numeroase contracte cu administrația locală.
Firma AB Construct este condusă de Bogdan Gruia, indicat în presă ca fiind un apropiat al primarului Negoiță, iar Tehnologica Radion este patronată de Theodor Berna, partener de afaceri într-o altă firmă cu Gruia. SC Pro Cons XXI este controlată de Florentina Bonciog, despre care presa a scris că este fiica directoarei Administrației Strãzilor din sectorul 6.
Un document oficial obținut de MEDIAFAX relevă că autoritățile române au fost informate la 9 iulie despre această intenție a Comisiei Europene (CE) de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru încălcarea de către România a prevederilor Directivei 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, bunuri și servicii.
Primăria sectorului 3, condusă acum de Robert Negoiță, și-a asumat însă angajamentul de a adopta măsuri de conformare în vederea evitării sesizării CJUE, prin rezilierea acordului-cadru la sfârșitul lunii august și lansarea unei noi proceduri pentru executarea restului de lucrări, „cu continuarea acordului cadru actual pentru o perioadă tranzitorie rezonabilă”, astfel încât să fie evitată sesizarea CJUE, se arată însă în document.
„Primăria apreciază că este posibilă rezilierea acordului cadru începând cu 31 august 2012, până la această dată putând fi finalizate lucrările ce se execută în baza contracelor subsecvente aflate în derulare”, se precizează în documentul citat.
În consecință, Ministerul Afacerilor Europene va transmite Comisiei Europene o scrisoare oficială prin care va asigura că vor fi luate măsuri de conformare, iar Primăria sectorului 3 va rezilia acordul-cadru începând cu sfârșitul lunii august.
Procedura de licitație aflată în atenția CE a fost la momentul derulării, la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), de societățile de construcții Mari Vila și Straco Grup, iar CNSC a dispus modificarea criteriilor de admitere la licitație, în sensul reducerii pragului minim de solvabilitate de la 50% la 30% și diminuării cifrei medii de afaceri obligatorii. Contestația a vizat inclusiv oferta depusă în asociere de Axela Construcții, AB Construct, Tehnologica Radion și Pro Cons XXI, iar CNSC a dispus anularea raportului procedurii prin care oferta acestei asocieri a fost declarată câștigătoare și reevaluarea ofertelor.
Modificările privind criteriile de participare la licitație au fost însă publicate de Primăria sector 3 numai în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), nu și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar noul termen de depunere a ofetelor pe baza noilor condiții, mai accesibile, a fost fixat la doar trei zile, contractul fiind atribuit în final aceleiași asocieri de firme Axela Construcții, AB Construct, Tehnologica Radion și Pro Cons XXI.
Acordul-cadru a fost încheiat pe o perioadă de patru ani, astfel că se află în executare și în prezent.
În luna aprilie, agenția MEDIAFAX a relatat că autoritățile române insistă la Bruxelles ca România să nu fie sancționată pentru nereguli constatate de Comisis Europeană la o licitație a Primăriei sectorului 3 din 2009, câștigată de aceeași asociere de firme chiar și după contestarea la CNSC și fără ca detaliile achiziției să fie publicate în Jurnalul UE.
La acel moment, Primăria sectorului 3 arăta că licitația analizată de Comisia Europeană a fost derulată cu respectarea tuturor termenelor și procedurilor impuse de legislația națională și cea comunitară și că unul dintre ofertanți, căruia i s-au respins contestațiile, a sesizat incorect Executivul comunitar.
Argumentele autorității locale au fost transmise UE, deși, potrivit unui document oficial prezentat atunci de MEDIAFAX, erau tratate cu rezervă chiar de către Ministerul român al Afacerilor Europene, care lua serios în calcul posibilitatea condamnării României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene sau anulării cu întârziere a contractului incriminat.
Comisia Europeană s-a sesizat și a atenționat autoritățile române că licitația încală normele UE privind achizițiile publice, prin faptul că modificările operate pe parcurs au fost comunicate numai la nivel național, nu și prin intermediul Jurnalului Oficial al UE pentru a se asigura un tratament egal tuturor firmelor din Uniune, și nici nu a acordat candidaților un termen suficient pentru pregătirea ofertelor, aceștia având la dispoziție doar trei zile.
Documentul releva totodată că oficialii UE consideră că firmele câștigătoare și-au asumat un termen „fantezist” de doar două zile pentru finalizarea documentației tehnico-economice, criteriu de atribuire a contractului cu o pondere de 15%, ceea ce relevă că oferta nu a fost de fapt evaluată obiectiv, precum și că acestea au ofertat prețuri care indică o „anomalie”, deoarece nu acopereau nici măcar materialele necesare pentru realizarea lucrărilor.
„În plus, există diferențe mari de prețuri între lucrări similare”, se arată în document.
De partea cealaltă, primăria susținea că termenul de prezentare a ofertelor a fost unul «rezonabil», deoarece firmele nu trebuia să întreprindă niciun demers suplimentar în urma modificărilor din documentația de atribuire, și că oricum licitația era «destinată cu precădere» firmelor mari care participau deja la această procedură. Primăria mai invocă faptul că orice firmă interesată, din România sau Uniunea Europeană, putea afla de licitație prin SEAP și că prețurile prezentate de câștigător nu erau derizorii în comparație cu cele de pe piață deoarece acesta era și producător”, arată sursele citate.
Documentul obținut de MEDIAFAX releva însă că aceste argumente erau privite cu rezervă chiar de către partea română, care se așteaptă ca oficialii CE să nu fie convinși de punctul de vedere al primăriei.
„Ministerul Afacerilor Europene apreciază că există riscul ca, ținând cont de dispozițiile Directivei CE și ale jurisprudenței CJUE, pentru cel puțin trei motive invocate de Comisie explicațiile prezentate de Primăria Sectorului 3 să nu poată să convingă Executivul comunitar să-și modifice poziția”, se arată în document.
Astfel, în ceea ce privește acordarea unui termen de trei zile pentru depunarea ofertelor, ministerul apreciază că acesta nu este un termen rezonabil, având în vedere complexitatea și valoarea mare a lucrărilor. Prin acordarea unui termen de trei zile, firmele care nu îndeplineau inițial condițiile privind pragul de solvabilitate și cifra medie de afaceri, dar le îndeplineau ulterior, nu au beneficiat de un termen rezonabil pentru a putea pregăti o ofertă.
În ceea ce privește lipsa publicării la nivel european a modificărilor privind criteriile de participare, aceasta poate constitui o încălcare a obligației de a nu publica la nivel național nimic diferit față de informațiile publicate în Jurnalul Oficial al UE.
Același document relevă însă că Primăria Sectorului 3 „consideră că România ar trebui să combată” argumentele Comisiei Europene și să prezinte în detaliu propriile susțineri. În aceste condiții, deși atenționează că analiza juridică relevă că argumentele invocate de primărie ar putea să nu convingă Comisia să își modifice poziția, Ministerul Afacerilor Europene a decis să transmită la Bruxelles argumentele primăriei, bazându-se pe „disponibilitatea” oficialilor europeni de a discuta problema. Documentul arată totodată că experții CE au atenționat deja autoritățile române că, dacă vor avea în continuare îndoieli privind respectarea dreptului Uniunii și după analiza răspunsului României și nu vor fi luate măsuri de conformare, acțiunea își va continua cursul.
Practic, Ministerul Afacerilor Europene transmite la Bruxelles argumentele primăriei pe care chiar partea română le tratează cu rezervă, asumându-și riscul unei condamnări a României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ministerul fiind gata să susțină chiar și în fața instanței aceste argumente considerate insuficiente chiar de la București.
„În eventualitatea în care cauza ar ajunge pe rolul Curții, este posibil ca aceasta să considere întemeiate argumentele invocate de Comisie în special cu privire la obligația de publicare a modificărilor privind criteriile de participare și de acordare a unui termen prea scurt pentru pregătirea ofertelor. De asemenea, numărul mare de motive invocate de Comisie și faptul că este suficient să fie admis unul singur ar reduce șansele ca România să obțină o hotărâre favorabilă și ar crește posibilitatea ca România să fie condamnată pentru încălcarea Directivei CE”, este riscul pe care Ministerul Afacerilor Europene și-l asumă în numele României pentru Primăria Sectorului 3.
Dacă CJUE va constata că România nu a respectat obligațiile în domeniul achiziției publice, statul va fi obligat să ia imediat măsuri de conformare, precum anularea contractului, iar primăria ar putea fi obligată să repare eventuale prejudicii cauzate chiar candidatului câștigător ca urmare a acestor măsuri.
Dacă aceste măsuri nu sunt luate însă în timp util sau vor fi considerate insuficiente, Comisia Europeană va solicita în justiție obligarea României la plata unei sume forfetare și/sau a unor penalități. În materialul care prezintă poziția părții române în cazul acestei licitații a primăriei, Ministerul Afacerilor Europene vorbește chiar despre o „conduită ilicită” în urma căreia statul român poate fi obligat să achite despăgubiri celorlalte firme.
„Existența unei hotărâri de condamnare ar spori riscul angajării răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin încălcarea dreptului UE. În măsura în care unii particulari pot demonstra că prin această conduită ilicită le-a fost cauzat un prejudiciu și că acest prejudiciu este determinat sau determinabil, atunci ar putea fi angajată răspunderea statului pentru repararea prejudiciilor astfel cauzate”, se arată în document.
Aceeași sursă indică însă și o variantă alternativă aflată la dispoziția autorităților române, sugerată chiar de experții Comisiei Europene pentru ipoteza în care argumentele primăriei vor fi considerate nesatisfăcătoare, și anume anularea contractului în vigoare și lansarea unei noi licitații pentru executarea restului de lucrări, aceasta fiind singura soluție care ar determina Comisia să claseze cauza.
