Ce reprezintă dicherul și tricherul



Ce reprezintă dicherul și tricherul
Ce reprezintă dicherul și tricherul

Dicherul (de la grecescul dikirion) și tricherul (trikirion) sunt două sfeșnice întrebuințate la slujbele arhierești, dintre care cel dintâi are două lumânări (dis = două și kiros = lumini), iar al doilea, trei (tris = trei și kiros = lumini). Ele își au originea în sfeșnicul pe care îl purtau împărații bizantini spre a binecuvânta poporul și se întrebuințează mai ales la Liturghia arhierească. Cu ele arhiereul îi binecuvântează pe credincioși în momentele indicate din cursul slujbei, în rest fiind purtate de diaconi la vohoade.
Dicherul simbolizează cele două firi din Persoana Mântuitorului, iar tricherul simbolizează cele trei Persoane ale Sfintei Treimi.
Odinioară, înaintea arhiereului se purta un sfeșnic cu o singură lumânare (făclie), care era numit monovamboulos, adică sfeșnic unic, spre deosebire de divamboulos, sfeșnicul cu două brațe și lumini, care se purta înaintea împăraților și a patriarhilor, simbolizând îndoita putere, lumească și bisericească, a împăraților.
(Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală, vol. II, Editura Basilica, București, 2015, p. 336.Doxologia.ro)



Recomandări

Minitabăra elevilor pasionați de istorie și geografie de la școlile „Ion Creangă” și Nr. 4 Suceava, la Cacica, 2026: recunoștință, prietenie, aventură, distracție

Minitabăra elevilor pasionați de istorie și geografie de la școlile „Ion Creangă” și Nr. 4 Suceava, la Cacica, 2026: recunoștință, prietenie, aventură, distracție
Minitabăra elevilor pasionați de istorie și geografie de la școlile „Ion Creangă” și Nr. 4 Suceava, la Cacica, 2026: recunoștință, prietenie, aventură, distracție

La Suceava a avut loc Simpozionul Național „Mitropolia Moldovei. 625 de ani: istorie, credință, artă și cultură”

La Suceava a avut loc Simpozionul Național „Mitropolia Moldovei. 625 de ani: istorie, credință, artă și cultură”
La Suceava a avut loc Simpozionul Național „Mitropolia Moldovei. 625 de ani: istorie, credință, artă și cultură”

Bogdana – vatra spiritualității Mușatinilor – și-a prăznuit ocrotitorul, Sfântul Leontie, Episcop de Rădăuți

Bogdana – vatra spiritualității Mușatinilor – și-a prăznuit ocrotitorul, Sfântul Leontie, Episcop de Rădăuți
Bogdana – vatra spiritualității Mușatinilor – și-a prăznuit ocrotitorul, Sfântul Leontie, Episcop de Rădăuți

Voievozii care au zidit Țara Moldovei prin credință, curaj și înțelepciune au fost pomeniți în Cetatea de Scaun a Sucevei

Voievozii care au zidit Țara Moldovei prin credință, curaj și înțelepciune au fost pomeniți în Cetatea de Scaun a Sucevei
Voievozii care au zidit Țara Moldovei prin credință, curaj și înțelepciune au fost pomeniți în Cetatea de Scaun a Sucevei