Curtea Constituțională (CC) a decis, marți, cu majoritate de voturi, că OUG 224 prin care președintele Senatului Mircea Geoană a devenit vicepreședintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) este neconstituțională.
Curtea Constituțională s-a pronunțat, marți, asupra sesizării de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2008 pentru modificarea articolului 5 alineatul 2 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Sesizarea a fost formulată de un număr de 65 de deputați în cadrul controlului anterior promulgării legii, potrivit prevederilor articolului 146 litera a) din Constituție.
În urma deliberării, Curtea Constituțională a constatat, cu majoritate de voturi, că legea este neconstituțională, ca urmare a încălcării normelor constituționale privitoare la adoptarea ordonanței de urgență.
Motivarea soluției va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.
PNL a sesizat, în 12 mai, Curtea Constituțională, în cazul Legii privind aprobarea modificării articolului 5 din Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în sensul introducerii unei prevederi prin care președintele Senatului devine vicepreședinte al CSAT.
Liberalii susțineau, în sesizarea către Curtea Constituțională, că această funcție este incompatibilă cu mandatul de senator sau deputat. PNL afirma că extinderea componenței CSAT – autoritate aparținând puterii executive – prin includerea președintelui Senatului alături de reprezentanții instituțiilor și structurilor din sfera puterii Executive responsabile în domeniul apărării și securității naționale – încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat.
Inițiativa legislativă pentru modificarea Legii 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT, cea a cărei constituționalitate a fost contestată de liberali, introduce următoarea modificare: articolul 5, alineatul 2 – „Președintele Senatului și Primul-ministru al Guvernului României îndeplinesc funcțiile de vicepreședinți ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.
În opinia PNL, adoptarea acestui act normativ reprezintă „o încălcare gravă a articolului 1 alin. (4), articolului 71 alin. (2), articolului 115 alin. (4) și (6) din Constituția României”.
În 7 iunie, în ziua alegerilor pentru Parlamentul European, președintele Senatului, liderul PSD Mircea Geoană, a anunțat că se retrage din CSAT, el invocând faptul că nu admite folosirea imaginii pozitive a Armatei în scop electoral și partizan de către președintele Traian Băsescu, făcând referire la „acțiunile electorale” ale șefului statului. Președintele Senatului și-a anunțat cu acea ocazie retragerea din CSAT, după ultima vizită a lui Traian Băsescu în Irak.
Liderul PSD arăta că refuză să legitimeze, prin participarea sa în continuare la ședințele CSAT, acțiunile interne și internaționale prin care președintele Traian Băsescu utilizează statul român, Armata română și diplomația română pentru a obține beneficii politice și avantaje pentru partidul său.
Majoritatea liderilor PSD spuneau că se așteaptă ca OUG 224 să fie declarată neconstituțională, considerând că această perspectivă a fost folosită, alături de o motivație reală, de Mircea Geoană în anunțarea retragerii din CSAT.
Președintele Traian Băsescu afirma, în 9 iunie, că salută declarația de intenție a lui Mircea Geoană de retragere din CSAT, dar o consideră în totală contradicție cu insistența cu care acesta a susținut introducerea în protocolul alianței a prevederii prin care șeful Senatului devine membru CSAT.
Șeful statului a spus că Geoană a reușit să impună în negocierile cu partenerii de guvernare prezența președintelui Senatului în CSAT, fapt concretizat printr-o Ordonanță de urgență care modifica structura Consiliului.
Mircea Geoană nu a participat la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 30 iunie, el afirmând atunci că va participa la ședințele CSAT peste câteva luni, însă în altă „calitate”, fără a da detalii despre calitatea invocată.
„Prin neparticiparea la ședința CSAT de astăzi vreau să trag un nou semnal de alarmă cu privire la modul în care Traian Băsescu pune interesul său electoral în fața interesului național și folosește instituțiile statului ca vehicul de campanie. Anunțarea retragerii trupelor românești din Irak, fără o dezbatere în cadrul CSAT, reprezintă o încălcare a legii și o discreditare a României în plan extern, pe care nu pot să le girez prin prezența în cadrul CSAT”, a declarat atunci Mircea Geoană, citat într-un comunicat PSD.
