Blocul Național Sindical (BNS) cere Guvernului interzicerea producerii băuturilor alcoolice fermentate nedistilate și a băuturilor intermediare sau accizarea lor, precizând că producătorii acestor băuturi nu plătesc impozite, păgubind bugetul cu 220 de milioane de euro anual. Sindicaliștii amenință că, dacă într-o săptămână, Ministerul Agriculturii nu elaborează un ordin prin care să interzică vânzarea acestor băuturi, vor ieși în stradă și vor face plângeri la Direcția Națională Anticorupție împotriva celor care încalcă legea.
„Aproximativ 220 de milioane de euro lipsă din bugetul de stat, aproximativ 4,3 milioane de hectolitri de băutură – făcătură periculoasă pentru sănătatea consumatorului, reguli europene sfidate și încă o dovadă că românul este inventiv când vine vorba de înșelat și scos bani din piatră seacă -, acesta poate fi rezumatul unei afaceri care are drept protagoniști principali Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) și Ministerul Agriculturii”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin, miercuri, într-o conferință de presă.
Potrivit liderului sindical, Direcțiile Agricole Județene emit licențe de fabricație pentru astfel de activități care nu se regăsesc în niciun act normativ. Aceste produse sunt mai ieftine pentru că „nu sunt purtătoare de accize” și sunt tolerate pe piață, mai ales în mediul rural, având consecințe grave asupra populației, a subliniat Costin.
Astfel, BNS cere Guvernului, Ministerului Agriculturii și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului interzicerea producerii acestor băuturi sau accizarea lor, „dacă se consideră că menținerea lor este vitală pentru România”, clarificarea cadrului legal, desfășurarea unor anchete la ANPC și Ministerul Agriculturii și sancționarea celor responsabili de tergiversarea transpunerii legislației europene.
„Suntem convinși că în cel puțin una dintre aceste instituții există funcționari cu putere de decizie împrieteniți cu producători de vin-țeapă”, a subliniat Costin.
Reprezentanții Federației Agrostar, prezenți la conferința de presă, au sesizat faptul că, de aproximativ un an, cei 108 agenți comerciali din segmentul băuturilor alcoolice produc și comercializează băuturi alcoolice fără să plătească accize către buget.
„Chiar dacă bugetul de stat este văduvit de peste 200 de milioane de euro, firmele respective nu pot fi acuzate că încalcă legile. Principalii vinovați de această situație se regăsesc la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului în special, la nivelul Ministerului Agriculturii și în Ordinul 142 din februarie 2008 care permite comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate și a băuturilor intermediare în condiții neclare”, a precizat Costin.
Președintele BNS a subliniat că, pe lângă faptul că nu se plătesc accize pentru acest tip de băuturi alcoolice, România este singura țară din Uniunea Europeană care mai permite producerea și comercializarea de băuturi „fermentate liniștit” – în termeni tehnici – sau binecunoscutul „vin la pet”, făcut din alcool etilic și un cocteil nociv de chimicale. Regulamentul UE precizează că se pot fabrica băuturi fementate, dar numai din fructe.
Costin a mai spus că, în mod normal, începând din 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, comercializarea „bombelor” de acest tip ar fi trebuit interzisă. El a precizat că nu au fost luate astfel de măsuri, ci, din contră, prin blocarea modificării Ordinului 142, s-a acordat agenților comerciali un răzag de un an de zile în care au putut produce „în voie” circa 4,3 milioane de hectolitri de „cocteil chimic”.
Sindicaliștii au atenționat că dacă aceste practici continuă să fie tolerate, aproximativ 10.000 de salariați din sectorul viticol riscă să rămână fără locuri de muncă și, de asemenea, România să piardă tradiția în acest domeniu.
Costin a adăugat că, astfel, criminalitatea economică va scăpa de sub control în aproximativ doi ani de zile, iar rețelele organizate de evaziune fiscală și contrabandă vor face legea pe piață chiar mai repede de acest interval. BNS precizează că a făcut această estimare îngrijorătoare pe baza informațiilor furnizate de sindicate din mai multe ramuri economice, informații din care a reieșit că România se confruntă cu „o escaladare fără precedent a infracționalității economice, dublată de pasivitatea totală a instituțiilor statului cu rol de control și sancțiune”.
