Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, după bilanțul SRI pe 2011, că nu îi consideră vinovați pe procurorii gălățeni care au gestionat dosarul deputatului Mihail Boldea de un aranjament cu infractorul, șeful statului apreciind că a fost vorba, în cazul acestora, despre o „neîndemânare”.
„Există tentația publică de a da vina pe procuror pentru un aranjament. Nu, eu cred că a fost o neîndemânare a procurorilor în modul cum au gestionat chemarea grupului, pentru că ei avut 24 de ore să facă 22 de percheziții domiciliare, să facă referatele, să audieze vreo 20 de oameni, să facă referatele de arestare pentru oopt din ei. Este clar că aici, lucrând sub o asemenea presiune, într-un timp atât de scurt – 24 de ore, procurorii au putut să greșească”, a spus președintele, după prezentarea bilanțului SRI.
De asemenea, el a arătat că este convins că procurorii nu au dorit să îl scape pe Boldea, pentru că aceștia au adunat în doi ani probe importante la dosar.
„Eu sunt convins că oamenii ăștia care investighează dosarul Boldea de doi ani nu au vrut să îl scape, pentru că altfel nu puneau în dosar ce au pus, toate probele relevante legate de el. Probabil a fost o eroare generată și de statutul altfel al lui Boldea decât al celorlalți opt care au fost arestați și de aici o planificare greșită. Probabil dacă începeau acțiunea luni, nu ar mai fi fost weekendul în care Boldea a putut să se gândească la toate soluțiile și să treacă cu pașaport diplomatic până în Kenya. Deci nu i-aș învinui pe procurori”, a afirmat Băsescu.
Totodată, el a arătat că și mandatul dat de procurori către SRI în privința lui Boldea „a fost executat fără reproș”, fiind vorba despre un mandat de interceptări audio, nu de filaj.
„Vă pot spune că am verificat mandatul dat de procurori către SRI, a fost executat fără reproș pentru că s-a dat mandat doar pe ascultări, nu s-a cerut filaj, care putea fi cerut și Ministerului de Interne și SRI-ului. S-a cerut mandat pe ascultări, asta a dat procurorul, asta a făcut SRI-ul”, a spus Băsescu.
El consideră că a contat în acest caz și noutatea situației cu care s-au confruntat procurorii. „Cred că presiunea sub care s-a lucrat, noutatea – pentru că nu poate fi comparat, am văzut comparații de genul că s-a putut la senatorul Banias – era acolo cu totul altceva, acolo s-a cerut interdicția de a părăsi țara, aici s-a cerut arestarea. Interdicția de a părăsi țara nu necesita aviz din Parlament, pe când arestare necesita aviz de la Parlament. Deci cred că și oboseala, și o carență profesională a făcut ca procurorii să declanșeze operațiunea într-un moment neoptim, dar exclud posibilitatea ca doi procurori care au lucrat doi ani la acest caz să vrea să le scape exact creierul acestei operațiuni”, a concluzionat el.
Președintele a spus, răspunzând unei întrebări, și că nu crede că plecarea lui Boldea din țară poate reprezenta o bilă neagră pentru SRI, însă consideră că modul cum Parlamentul a reacționat la solicitarea Parchetului de ridicare a imunității „va aduce o bilă albă”.
El a mai arătat și că România va trebui să își modifice legislația în perspectiva aderării la spațiul Schengen, când nu vor mai fi controale la frontierele cu Bulgaria și Ungaria, pentru a opri plecarea din țară a infractorilor.
„Știți ce v-ați ruga să vă imaginați? România în spațiul Schengen, fără control de frontieră cu Bulgaria, fără control de frontieră cu Ungaria. Este clar că într-o astfel de situație trebuie să ne adaptăm, nu suntem în Schengen, dar vreau să vedem puțin ce va fi peste câteva luni. Va trebui să ne adaptăm legislația cu privire la reținerea potențialilor infractori și a infractorilor la această realitate că nu va mai exista control la frontieră. Acum spunem a trecut frontiera, dar ce vom spune peste câteva luni când nu va mai fi control de frontieră?”, a mai spus Băsescu.
Vineri, președintele României, Traian Băsescu, a anunțat, la finalul ședinței de bilanț a Serviciului Român de Informații (SRI), că Boldea se afla în Kenya.
Conform procedurilor, după emiterea unui mandat de arestare preventivă, instanța, prin Serviciul exercutări penale, transmite mandatul de arestare către Serviciul urmăriri din cadrul Poliției, care trebuie să îl ducă la îndeplinire. În cazul în care polițiștii stabilesc faptul că persoana pentru care a fost dispusă măsura preventivă nu mai este în țară, întocmesc un referat de constatare, urmând ca aceasta să fie căutată prin Interpol.
Potrivit unui oficial al Parchetului instanței supreme, când persoana pentru care procurorul a cerut arestarea preventivă nu este găsită în țară, magistratul trebuie să se adreseze din nou aceleiași instanțe cu o solicitare de urmărire internațională. În cazul în care instanța admite solicitarea, persoana vizată începe să fie urmărită internațional prin Biroul Interpol.
Conform Legii 302/2004, republicată, „în cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la îndeplinire, întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României, instanța care a emis mandatul de arestare preventivă sau instanța de executare, după caz, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de poliție, emite un mandat de urmărire internațională în vederea extradării, care se transmite Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în vederea difuzării prin canalele specifice”.
Competența de a întocmi și transmite cererile de extrădare în numele statului român revine Ministerului Justiției.
Deputatul Mihail Boldea este cercetat de procurorii DIICOT Galați pentru înșelăciune și constituire a unui grup infracțional care ar fi produs un prejudiciu de peste un milion de euro.
În urma plecării lui Boldea, și procurorul general al României, Codruța Kovesi, a dispus un control privind stabilirea modalităților de valorificare a informațiilor și măsurile dispuse de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în cazul Boldea.
