Președintele suspendat, Traian Băsescu, a declarat, marți, că singura instituție a statului român care poate da cifra exactă a cetățenilor care au împlinit vârsta de 18 ani și au drept de vot este MAI, iar INS doar stabilește numărul populației stabile de pe teritoriul României la un anumit moment.
„Nu există altă instituție care să dea României cifra exactă a populației care a împlinit vârsta de 18 ani decât MAE. Asta e tot. (…) Eu vă spun ca om cu experiență în stat de unde se iau cifrele reale”, a spus Băsescu.
El a subliniat că Institutul Național de Statistică stabilește numărul populației stabile de pe teritoriul României, la momentul la care a fost efectuat recensământul, fără a avea decesele și persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani după aceea.
„INS în primul rând stabilește numărul populației stabile a României pe teritoriu. Nu numără și ce e în străinătate, ce e în străinătate cu certitudine se ia din declarațiile de la vecini sau nu se ia de la nimeni. Deci, ăsta este un aspect. Al doilea aspect este legat de moment. Vă mai aduceți aminte când s-a făcut recensământul? Păi de pe 2 februarie anul trecut câte decese au fost și câte intrări în vârsta majoratului? INS are o poză pentru momentul 2 februarie”, a argumentat Băsescu.
El a adăugat că MAI este singura instituție din România care are „evidența populației majore la zi”.
„Singura instituție, și asta nu v-o spun acum că îmi convine mie, dar singura instituție care are evidența populației majore din România la zi este MAI. Pentru că acolo se operează decesele, acolo se operează nașterile, împlinirea vârstei de 18 ani. Luați și voi, spre exemplu, cifra dată pentru alegerile prezidențiale din 2009, pentru alegerile locale din 2012, pentru acest referendum, tot timpul veți vedea că există variații de câteva mii sau câteva zeci de mii în funcție de numărul de decese sau de tineri care împlinesc vârsta de 18 ani”, a mai spus el.
Întrebat dacă va merge la Curtea Constituțională pentru a participa la ședința în care se va decide asupra validării referendumului de duminică, Băsescu a precizat că nu are această intenție și a adăugat că judecătorii vor avea propria abordare.
„Abordarea judecătorilor nu mai este problema mea”, a mai afirmat Băsescu.
USL consideră că CC trebuie să-și fundamenteze decizia privind referendumul pe un cvorum care armonizează datele INS cu datele MAI, apreciind că o hotărâre a CC bazată pe un cvorum excesiv, respectiv pe „România ipotetică”, și nu pe „România reală”, va adânci criza politică.
„Curtea Constituțională trebuie să-și dea decizia cu referire la cvorumul indicat de lege în condițiile în care acest cvorum trebuie să armonizeze datele INS, datele pe care le deține MAI privind persoanele care și-au pierdut temporar dreptul de vot din cauza buletinelor care nu au fost reînnointe, care trebuie pus de acord cu deciziile instanțelor judecătorești privind pierderea capacității de vot pentru diferite categorii, fie care au pierdut dreptul de a vota în urma sentințelor judecătorești, fie persoane care nu au capacitatea acestui exercițiu de voință”, a declarat, marți, vicepredintele PNL Varujan Vosganian.
El a subliniat că, în opinia USL, CC trebuie să dea decizia privind validarea sau invalidarea referendumului abia după ce armonizează toate aceste informații.
„Orice decizie dată în baza unei Românii ipotetice, statistice, care nu e în corcondanță cu România reală, ar putea duce la o concluzie riscantă pentru societatea românească, în care România reală să nu se simtă reprezentată prin datele care întemeiază această decizie”, a subliniat Vosganian.
Potrivit lui Vosganian, USL apreciază că decizia CC și procedurile pe care le va urma Parlamentul pentru aplicarea acestei decizii trebuie să ducă pe de o parte la o soluție juridică privind referendumul, dar, pe de altă parte, trebuie să ofere auspicii favorabile pentru încheierea crizei politice.
„Orice soluție care nu pune de acord România statistică și România reală și care se bazează pe un cvorum excesiv nu ar face decât să adâncească apoi criza politică, să ducă la stare de ilegitimitate cronică pentru unele instituții ale statului, în primul rând pentru instituția prezidențială și să tensioneze opinia publică”, a spus Vosganian.
El a spus că aceste argumente vor constitui baza unor documente pe care USL le va transmite CC, în concordanță cu modul în care Curtea își va stabili propriile proceduri, documentele urmând a fi înaintate la momentul oportun ca să nu fie decăzute din termen.
În 27 iulie, Ministerul Administrației și Internelor anunța că listele electorale permanente au fost reactualizate la data de 10 iulie, pe acestea fiind înscrise 18.292.514 de persoane cu drept de vot.
De asemenea, într-o precizare a Institutul Național de Statistică (INS) se arată că, în conformitate cu Constituția și legile electorale în vigoare, Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetățenilor români în vârstă de 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv și cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale.
Punerea în practică a acestei obligații se realizează prin înscrierea cetățenilor români cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfășurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul național.
Listele electorale permanente sunt documente nominale care se întocmesc și se actualizează de către DEPABD prin prelucrarea și selectarea datelor privind cetățenii cu drept de vot cuprinși în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
Totodată, INS precizează că, începând cu anul 2007, și cetățenii Uniunii Europene își pot exercita dreptul de vot în comuna, orașul, municipiul în care își au domiciliul sau reședința.
INS, pornind de la datele recensământului populației și pe baza fenomenelor demografice (natalitatea și mortalitatea) și de migrație internă și migrație externă (emigrația și imigrația), calculează și publică date privind populația stabilă la 1 ianuarie și la 1 iulie ale fiecărui an.
Conform definițiilor internaționale, nu sunt cuprinși în populația stabilă a țării: cetățenii români, străini sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecați în străinătate pe o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă îndelungată); cetățenii străini sau fără cetățenie veniți în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
„În consecință, este incorect a se face comparații între doi indicatori între care există diferențe semnificative din punct de vedere al sferei de cuprindere și care au rol diferit în evaluarea și caracterizarea populației unei țări, respectiv: populația legală (calculată de către DEPABD) care cuprinde toți cetățenii cu domiciliul legal în România la un moment dat; populația stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie ale fiecărui an) care cuprinde cetățenii care au o reședință și sunt prezenți sau au declarat că vor fi prezenți 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României”, a precizat INS.
Potrivit sursei citate, dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferențe consistente, după anul 1990 diferențele au crescut considerabil.
„Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migrație externă, faptul că populația stabilă este sensibil mai mică decât populația legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni”, se mai arată în comunicatul INS.
