Legea sănătății este cel mai important document după Constituție, de aceea un nou act normativ trebuie să fie realizat prin consultarea tuturor factorilor implicați în sistem, a declarat, joi, președintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.
„Trebuie ca toată lumea să înțeleagă că Legea sănătății nu este o joacă. Este cea mai importantă după Constituție. Există prea multe acte normative care bruiază sistemul. Este nevoie de o lege care să dezvolte competiția, și nu concurența pe servicii de sănătate de calitate”, a spus profesorul Vasile Astărăstoae la conferința „Au pacienții nevoie de o schimbare a sistemului de sănătate? Reforma, între responsabilitatea cheltuirii fondurilor și nevoia de schimbare”, organizată de Ziarul Financiar și Alico.
El a ținut să precizeze că proiectul Legii sănătății retras din dezbatere crea teama că se va crea un monopol privat de asigurări, ceea ce este mai periculos decât monopolul de stat.
„Am avut rețineri față de proiectul Legii sănătății de teama de a nu se crea monopoluri private de asigurări, care sunt mai periculoase decât monopolul de stat. Nu trebuie să se creeze noi inechități. Nu doream concrență pe servicii de sănătate de calitate, ci competiție”, a mai spus președintele CMR.
El a subliniat că în proiectul Legii sănătății retras din dezbatere publică au fost criticate „aroganța, monopolul, politizarea, atitudinea de dictat a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”.
Vasile Astărăstoae a mai spus că din proiect dispăruse componența Consiliului de Administrație al CNAS din care să facă parte asigurații, pe motiv că nu există suficiente fonduri.
„Reforma în sistemul de sănătate trebuie să fie acceptată prin mijloace democratice”, a declarat președintele CMR.
Vasile Astărăstoae a criticat afirmațiile „șablon” potrivit cărora banii s-au dublat în sistem, lucru care nu se regăsește în calitatea serviciilor.
„Probabil că sumele alocate în sănătate au crescut, dar odată cu ele au crescut prețurile cheltuielilor curente care sunt indispensabile funcționării sistemului de sănătate. Care a fost consecința? Spitalele au fost obligate să-și achite cheltuielile, ajungându-se ca pacienții să-și cumpere medicamente și materiale sanitare. Niciun privat nu va intra în sistem cu gândul de a fi galant fără să obțină un profit. Lăcomia necontrolată este periculoasă”, a mai spus profesorul Astărăstoae.
Președintele CMR a adăugat că în acest moment nu ar putea să știe care este soluția cea mai bună pentru sistemul de sănătate, dar a apreciat că sigur este nevoie de o colaborare democratică.
„Statul trebuie să-și protejeze sănătatea. E adevărat că sunt nouă milioane de persoane care plătesc asigurările, dar sunt tratate aproximativ 19 milioane”, a mai spus profesorul Astărăstoae.
Ministerul Sănătății a început în 26 ianuarie discuțiile pentru elaborarea unui nou proiect al legii sănătății, după ce proiectul lansat în dezbatere publică la sfârșitul anului trecut, care a dus la demisia subsecretarului de stat Raed Arafat și ulterior la proteste de stradă, a fost retras, la cererea președintelui Traian Băsescu.
