Un număr de 96 de competitori electorali – partide politice parlamentare și neparlamentare, alianțe politice, alianțe electorale și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale – se vor confrunta la alegerile din 10 iunie pentru a-și trimite reprezentanții în administrația publică.
Dintre acestea, șase formațiuni politice parlamentare au propus candidați în aceste alegeri: Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Democrat Liberal, Partidul Conservator, Uniunea Națională pentru Progresul României și Uniunea Democrată Maghiară din România, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale asimilată, potrivit legii, partidelor politice.
Pentru acest scrutin a propus candidați și liste de candidați o alianță politică – Uniunea Social Liberală (USL) – alcătuită din trei partide parlamentare: PSD, PNL și PC.
În cursa pentru mandatele de primar, președinte de consiliu județean, consilier județean sau consilier local s-au înscris, în cele 41 de județe și în municipiul București, un număr de 24 partide politice neparlamementare. Acestea sunt Partidul Poporului – Dan Diaconescu, Partidul Național Democrat Creștin, Partidul România Mare, Partidul Popular și al Protecției Sociale, Partidul Poporului, Partidul Popular, Partidul Socialist Român, Forța Civică, Partidul Civic Maghiar – Magyar Polgári Párt, Partidul Social Democrat al Muncitorilor – PSDM, Partidul Alianța Socialistă, Partidul Uniunea Ecologistă din România, Partidul „Totul pentru Țară”, Partidul Noua Generație Creștin Democrat, Partidul Ecologist Român, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Partidul Verde.
Alte partide nereprezentate în prezent în Parlament care au mai propus candidați sunt: Erdélyi Magyar Néppárt – Partidul Popular Maghiar din Transilvania, Partidul României Europene, Partidul Prodemo, Partidul Renașterea României, Partidul Revoluției Române, Forța Democrată din România și Uniunea Populară Social Creștină.
Printre competitorii la scrutinul pentru alegerea administrației publice locale se numără 47 de alianțe electorale. Este vorba despre Mișcarea Creștin-Liberală, Alianța pentru Argeș și Muscel, Alianța pentru Bacău, Mișcarea pentru Botoșani, Alianța pentru Viitorul Brăilei, Alianța Popular-Creștină, Alianța Civică pentru Comunitate, Alianța pentru Progres, Mișcarea pentru Noul Giurgiu, Uniunea Social Populară, Mișcarea pentru Noul Mehedinți, Alianța Electorală Populară Progresistă Europeană Liberală, Alianța pentru Teleorman, Alianța pentru Vrancea, Alianța de Centru-Dreapta Partidul Național Liberal – Partidul Conservator și Alianța Partidul Popular European (Creștini Democrați) și Democrați Europeni – PPE-DE.
Participă, de asemenea, în aceste alegeri alianțele electorale Uniunea Social Ecologistă, Uniunea pentru Timiș, Alianța pentru Mureș, Alianța pentru Constanța, Alianța pentru Sălaj, Alternativa Civică Arădeană, Alianța Electorală PSD+PNL Mehedinți, EMNP-MPP, Alianța pentru Iași, Alianța Românească Harghita, Alianța electorală PSD-PNL Vâlcea, Alianța electorală PSD-PC Vâlcea, Alianța pentru Viitor în Comuna Petru Rareș, Uniunea Social-Liberală Cluj PSD+PNL, Alianța electorală dintre Organizația Județeană PSD Brăila și Organizația Județeană PNL Brăila, Alianța pentru Ialomița și Alianța electorală PSD+PC Dolj.
Pe buletinele de vot din țară în alegerile locale mai figurează și alianțele electorale Uniunea pentru Baia Mare UNPR-PDL, Uniunea pentru Maramureș PDL-UNPR, Alianța pentru Negrilești, Alianța Electorală Uniunea Independentă pentru Sighișoara, Alianța pentru Medgidia, Alianța Electorală Uniunea Socialist Progresistă Eco, Alianța Uniți pentru Timișoara, Alianța electorală PSD-PNL Grădiștea, Alianța electorală PSD-PNL Fundeni, Alianța electorală Locală Partidul Social Democrat-Partidul Național Liberal Argeș, Alianța pentru Mogoșoaia, Alianța Electorală Partidul Național Liberal + Partidul Poporului, Alianța pentru Comuna Noastră și Alianța pentru Comunitate.
O altă categorie de competitori înscriși în cursa pentru mandate în administrația locală este reprezentată de cea a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.
Printre cele 18 astfel de organizații care doresc să aibă reprezentanți în administrația locală se numără Uniunea Bulgară din Banat – România, Uniunea Croaților din România, Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”, Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT., Uniunea Ucrainenilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Alianța Civică Democrată a Romilor, Uniunea Polonezilor din România, Uniunea Elenă din România.
Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România și Asociația Macedonenilor din România.
Alte organizații care și-au înscris candidații pentru scrutinul din 10 iunie sunt Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Națională a Comunităților de Rromi, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Sârbilor din România și Federația Comunităților Evreiești din România.
Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro
