Apel la omenie și solidaritate

În fața teribilelor drame pe care intemperiile le-au produs în alte localități din județ, în fața durerii celor care au pierdut nu doar rodul muncii de o viață, ci și oamenii dragi, probabil că ar părea aproape o impietate ca un primar tânăr al unui municipiu ce a avut unele consecințe în urma ploilor, dar a avut și norocul să nu fie atât de greu lovit de potop să vorbească despre efectele inundațiilor ca despre o “problemă a săptămânii” la el acasă.
Nu știu dacă există destule cuvinte care să exprime compasiunea noastră, a cîmpulungenilor, pentru cei distruși de ape în județul Suceava și oriunde în țară. Sunt convins că și de această dată, ca de atâtea alte ori, concetățenii mei, oameni cu suflet și buni creștini, vor ști să împartă puținul lor cu semenii în suferință. Pentru că un astfel de efort este firesc să fie făcut înainte de toate în numele comunități în întregul său, am inițiat un proiect de hotărâre prin care municipiul Câmpulung Moldovenesc să acorde 300 mc de lemn de construcții pentru sprijinirea sinistraților de la Arbore. Nu mă îndoiesc că plenul Consiliului Local al municipiului va vota fără rezerve această inițiativă. Dincolo de acest sprijin colectiv, fac apel la toți câmpulungenii din lumea largă să se alăture cu prinosul lor la colectele care sînt organizate de instituții ale statului sau, dacă i-a ajutat Dumnezeu să ajungă la o bunăstare ce le-ar permite, să rupă o fărâmă din ea pentru a-i ajuta cu donații personale pe acei oameni loviți crunt de soartă la Arbore și în alte localități din județ. Știu că foarte mulți dintre concetățenii noștri, persoane publice, oameni de afaceri și oameni obișnuiți au făcut discret astfel de gesturi deja și le mulțumesc pentru omenie și solidaritate.
Totodată, pentru că s-a văzut ce prăpăd poate face o viitură pe câte un mic pârâu în doar câteva minute, fac apel la fiecare dintre concetățenii mei să privească cu toată seriozitatea avertizările meteo transmise în teritoriu. Nici una dintre acestea nu este o glumă, se referă la un pericol real, despre care nimeni nu poate ști cît de mare va fi. Îndepărtarea urgentă a materialului lemnos și a resturilor de lemn din albiile și din preajma albiilor cursurilor de apă, evitarea depozitării de piatră, nisip și alte materiale de construcții pe maluri, evitarea obturării sau simplei necurățări corespunzătoare a șanțurilor și rigolelor par măsuri banale, dar care, în caz de viitură, pot face diferența dintre dezastru și o mică neplăcere, chiar dintre viață și moarte pentru semenii noștri. Măsurile acestea sînt obligația legală și morală a fiecărui cetățean și îmi exprim speranța că vor fi tot mai mulți cei care vor conștientiza că, dacă dezastrele nu pot fi împiedicate, măcar stă în puterea noastră ca, prin bunăvoință, spirit civic și solidaritate să limităm la posibilele efecte. (Gabriel Șerban)