Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) solicită Ministerului Mediului să fie consultată înainte de luarea unei decizii de interzicere a cultivării porumbului modificat genetic, hotărâre care ar avea un impact negativ asupra fermierilor.
„Dorim ca Ministerul Mediului să se consulte, înainte de luarea unei decizii, cu cei asupra cărora se abat consecințele deciziei respective. Dacă Ministerul Mediului ia o decizie trebuie să fie în măsură să compenseze pe cei afectați”, a declarat miercuri președintele LAPAR, Marcel Cucu, într-o conferință de presă.
Ministerul Mediului, Attila Korodi, a solicitat marți Comisiei pentru Securitate Biologică reevaluarea științifică a riscului în cazul cultivării porumbului modificat genetic MON810, un rezultat fiind așteptat până la 8 mai.
Solicitarea Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD) vine în contextul în care porumbul MON810, produs de compania Monsanto, urmează să intre în procedura de reînnoire a autorizației la nivel european, iar instituțiile responsabile trebuie să transmită CE puncte de vedere și, în baza acestora, poziții de vot pentru sau împotriva culturii respective.
Președintele LAPAR a arătat miercuri că deși suprafețele cultivate cu porumb MON810 (singurul tip de porumb modificat genetic aprobat pentru cultivare în România) sunt reduse, de circa 350 de hectare anul trecut, potențialul acestui tip de cultură este mare.
„Sunt anumite zone unde dăunătorul la care rezistă acest porumb apare foarte des și peste pragul de suportabilitate. Este o cultură în expansiune, cu potențial de a crește profitul agricultorilor, care nu vor fi compensați, în cazul interzicerii culturii”, a mai spus Cucu.
Potrivit acestuia, LAPAR dorește în primul rând să informeze corect asupra plantelor modificate genetic și consideră agresivă campania Greenpeace de interzicere a porumbului MON810.
Cucu a amintit că în 2006 România a interzis cultivarea de soia modificată genetic, ceea ce a adus pierderi agricultorilor, iar repetarea unei decizii similare, în cazul porumbului, ar avea de asemenea efecte negative.
În mai multe state UE suprafața cultivată cu porumb modificat genetic a crescut semnificativ anul trecut, potrivit unui material prezentat de Elena Badea, reprezentant al Comisiei de biotehnologie din Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.
Totodată, productivitatea la hectar a crescut pe terenurile respective și, în consecință, și veniturile agricultorilor.
Spania, cel mai mare cutivator de porumb modificat genetic din UE, a cultivat anul trecut 75.148 de hectare, în creștere cu 40% față de 2006. În Franța extinderea este mai pronunțată, suprafața cu porumb modificat genetic ajungând în 2007 la 22.135 de hectare, de circa patru ori mai mare față de nivelul de 5.028 din anul precedent.
Republica Cehă a avut anul trecut 5.000 de hectare cu această cultură, de aproape trei ori mai mult față de nivelul de 1.290 de hectare din 2006. În Portugalia evoluția suprafețelor a fost similară, acestea avansând de la 1.250 de hectare la 4.263 hectare.
Agricultorii din Germania au cultivat anul trecut aproape 2.700 de hectare de porumb modificat genetic, față de numai 950 de hectare în 2006.
Cea mai importantă extindere a fost înregistrată în Slovacia, unde terenurile cultivate cu porumb modificat genetic au crescut de la 30 de hectare în 2006 la 900 de hectare în 2007.
Polonia este de asemenea cultivatoare de porumb modificat genetic, cu o suprafață de 327 de hectare anul trecut.
„Dacă în România pe 4% din suprafața alocată porumbului s-ar cultiva MON810 (aproximativ 100.000 de hectare), cu un spor de producție de numai 8% și un venit suplimentar de 100 de dolari pe hectar, s-ar obține un profit suplimentar de zece milioane de dolari”, se arată în material.
La nivel momdial sunt cultivate 9,3 milioane de hectare de porumb modificat genetic.
