Ministerul Educației, Cristian Adomniței, apreciază că afirmația președintelui Traian Băsescu potrivit căreia universitățile sunt fabrici de diplome este total nepotrivită, adăugând că șeful statului jignește întreaga comunitate academică fără să aibă probe.
„Afirmația domnului președinte potrivit căreia universitățile sunt fabrici de diplome este total nepotrivită. E drept că este posibil ca aserțiunile președintelui să se fi bazat pe experiența fostului rector de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Dumitru Oprea, pe care-l susține fățiș și ale lectorului universitar de mare ținută (academică) Elena Udrea. Este foarte ușor să arunci cu jigniri în toată comunitatea academică – fără să te bazezi pe probe – pentru că, nu-i așa, aceasta este rețeta oficială a Cotroceniului – boala generalizării!”, susține ministrul Educației, Cercetării și Tineretului, Cristian Adomniței, într-un comunicat remis, sâmbătă, agenției MEDIAFAX.
Potrivit lui Adomniței, datele concrete, „și nu din zvonistici discutate pe la colțuri”, atesă că există în universitățile românești profesori de o pregătire superioară indubitabilă, „pe care îi susținem și încurajăm în atingerea performanței”. „De asemenea, există studenți conștiincioși care înțeleg să nu-și trișeze viitorul”, a adăugat Adomniței.
Ministrul Educației apreciază că președintele Traian Băsescu are o problemă de percepție asupra învățământului superior atunci când susține că acesta nu a evoluat de la Revoluție încoace.
„Să ne amintim că universitățile sunt autonome, își pot alege propriul destin, fără o direcție de la centru, așa cum se întâmpla până nu demult! Și ca parte a evoluției sistemului aș adăuga și eforturile foștilor mei colegi, miniștrii Mihail Hărdău și Mircea Miclea. Putem accepta că unele universități pot avea dificultăți în asigurarea calității educației, dar monitorizarea acestora intră în atribuțiile și responsabilitatea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, care nu se subordonează MECT”, a adăugat demnitarul.
Adomniței a amintit de faptul că asumarea tuturor problemelor unei universități ține de felul în care cei care o administrează înțeleg necesitatea creșterii calității și maturizarea sistemului de învățământ superior. Ministrul Educației a mai spus că este de datoria morala a Ministerului Educației să ajute la dezvoltarea sistemului de învățământ superior, astfel că a fost propus un nou cadru legal, fiind încurajată dezvoltarea parteneriatelor între universități și mediul de afaceri.
„Pregătim înființarea agenției de creditare pentru studenți. Sunt doar câteva dintre eforturile pe care înțelegem să le facem – pe lângă fondurile importante pe care le alocăm universităților – pentru ca pe termen mediu să avem instituții de învățământ superior în top 500”, a precizat Adomniței.
Președintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, la primul Congres al Uniunii Studenților din România, că este îngrijorat de faptul că nicio universitate românească nu se află în primele 500 din lume și nici în primele 100 din Europa. El a ținut să menționeze că Ungaria și Polonia au două, respectiv trei universități printre primele 100 din Europa.
El a criticat și faptul că la toate universitățile din România se pot face doctorate, menționând că, de exemplu, în SUA din 3.000 de universități doar 57 sunt acreditate să facă doctorate.
„Va trebui să se treacă imediat la clasificarea universităților, astfel încât cele mai multe să aibă ca obiectiv licențierea, altele licențierea și masteratele și doar câteva, repet câteva, care să poată face și doctorate”, a declarat Băsescu.
Președintele a susținut, de asemenea, că sistemul de învătământ trebuie să fie echitabil în raport cu studenții din mediul rural și urban și, de asemenea, în raport cu tinerii de etnie maghiară și romă.
Traian Băsescu a amintit că în Uniunea Europeană 12% din forța de muncă angajată se află anual în diverse forme de educație continuă, fiind astfel la curent cu noutățile și având performanță, în timp ce în România procentul este de 2,5%.
El a spus că scăderea natalității în România va determina ca în perioada 2020 – 2025 populația universitară, cu vârste între 18 și 25 de ani, să se reducă cu mai mult de 40% față de numărul tinerilor studenți din prezent.
