Propuneri la noua lege a salarizării-majorări anuale, din 2014, dar pentru unii funcţionari

Prin noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice pregătită de Guvern pentru 2014 şi anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe ţară de la 1 iulie, şi coeficienţii de ierarhizare existenţi, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.

"Începând cu anul 2014 se vor acorda, etapizat, majorări salariale cu încadrare în plafoanele de cheltuieli ale bugetului general consolidat. În situaţia în care, prin utilizarea valorii coeficientului I de 800 lei, va rezulta un salariu de bază mai mic decât salariul de bază actual, se va menţine în plată salariul de bază actual până când majorările succesive acordate vor ajunge la nivelul acestui salariu de bază. În situaţia în care, prin utilizarea valorii coeficientului I de 800 lei, va rezulta un salariu de bază mai mare decât cel deţinut în prezent, se vor acoda majorări salariale anuale succesive astfel încât să se ajungă la nivelul salariului de bază nominal prevăzut de Legea-cadru, modificată", se arată într-un document obţinut de MEDIAFAX.

Surse guvernamentale au declarat pentru MEDIAFAX că acest sistem presupune ca majorările salariale să fie acordate numai acelor funcţionari al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta din noua lege, în timp ce ceilalţi funcţionari, cu un salariu mai mare, vor rămâne cu acelaşi salariu până vor fi "ajunşi din urmă"

"În prezent există diferenţe foarte mari între salariul de încadrare pentru aceleaşi funcţii, dar exercitate în instituţii publice diferite. De exemplu, un contabil dintr-o instituţie publică are un salariu mai mare decât un alt contabil dintr-o altă instituţie publică. Prin sistemul propus, se urmăreşte o oarecare egalizare între aceste salarii de încadrare, dar asta va presupune ca majorările salariale să fie acordate doar pentru acei funcţionari cu salarii mai mici, iar ceilalalţi funcţionari să nu beneficieze de aceste majorări", au arătat sursele.

Potrivit acestora, durata în care aceste salarii de încadrare vor fi egalizate va depinde de câţi bani vor fi incluşi în fondul de salariu pentru acest sistem.

Tot prin noua lege a salarizării, cuantumul sporurilor, primelor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor va fi stabilit astfel încât, împreună cu salariile de bază, să nu depăşească creşterile salariale prevăzute pentru fiecare an în parte prin legile anuale speciale.

Pentru personalul încadrat pe studii medii care absolvă studii superioare, se va asigura la promovare cel puţin clasa de salarizare deţinut anterior aferentă gradaţiei avute.

Până la această oră, ministrul Muncii nu a răspuns solicitării MEDIAFAX de a transmite eventuale precizări privind informaţiile legate de noua lege a salarizării.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

Ierarhia celorlalte funcţii, care nu au făcut parte din eşantion, a fost realizată împreună cu experţii Băncii Mondiale, prin extrapolarea datelor obţinute pentru acel eşantion.

Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

În document se arată însă că, din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi stabilite prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât s-au păstrat salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.