Preşedinţia a primit de la Guvern mandatul pentru Consiliul European

Preşedintele a primit de la Guvern documentul confidenţial cu memorandumul privind poziţia Executivului legată de negocierea cadrului financiar multianual al UE 2014-2020, în timp ce era în drum spre Bruxelles, în jurul orei 17.00 (ora României), a precizat Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Băsescu.

Delegaţia României condusă de preşedintele Traian Băsescu a sosit miercuri seară la Bruxelles, pentru participarea la Consiliul European.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la plecarea spre Bruxelles, că nu primise mandatul de la Guvern pentru Consiliul European, precizând că acesta va veni, poate, pe fax, şi că el nu putea să nu meargă la lucrări, pentru că nu ar fi avut justificare să lipsească.

Întrebat, înainte de a pleca spre Bruxelles, dacă a primit mandat de la Guvern, Băsescu a răspuns, râzând: "Deocamdată nu, dar poate vine pe fax".

Întrebat de ce a insistat să meargă el la Bruxelles, Băsescu a răspuns: "Nu am dreptul să aleg. Nu că am insistat, dar aveţi impresia că aveam vreo justificare a doua zi după Consiliu să spun: «N-am fost pentru că am preferat să-mi deleg o competenţă». Este o chestiune de obligaţie care rezultă din Constituţie. Şi, dacă ţineţi neapărat, vă mai pot spune ceva: cum v-aţi uita la un comandant de navă care, în furtună sau cu nava în incendiu, lasă pe puntea de comandă ofiţerul de cart? Nu merge".

Din delegaţia preşedintelui fac parte ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu, consilierul de stat al premierului Luminiţa Odobescu, directorul general în MAE Ioana Bivolaru şi Cătălina Constantin, director general în MAEur.

De asemenea, preşedintele este însoţit de consilierii Cristian Diaconescu, Bogdan Manoiu, Bogdan Dragoi şi de purtătorul de cuvânt Bogdan Oprea.

Reuniunea Consiliului European va începe joi după-amiază.

În cursul dimineţii de joi, şeful statului urmează să se întâlnească cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, pentru a-i transmite poziţia României referitoare la propunerea înaintată de liderul european privind bugetul UE pe 2014-2020.

În conferinţa de presă susţinută marţi, preşedintele Traian Băsescu menţiona, referitor la propunerea de mandat pe care ar fi urmat să o primească din partea Guvernului, că o va analiza împreună cu consilierii. "Vom vedea ce e fezabil, ce nu e fezabil, îl aprob sau cer modificarea lui. E un procedeu clasic, care a funcţionat de opt ani, de când particip la consiliile europene", a spus el.

În ceea ce priveşte limitele mandatului, preşedintele a fost întrebat ce va face dacă va trebui să se abată de la cele convenite în ţară şi cum va răspunde criticilor care vor apărea.

"Voi face ce trebuie. Depinde cât de mare ar trebui să fie abaterea. Să ştiţi că niciodată nu m-am simţit constrâns, limitat de un mandat. A trebuit să analizez ce se întâmplă acolo, pentru că întotdeauna am participat la consilii cu un mandat pe care ni l-am formulat în cooperarea Guvern - Preşedinţie. Dar au fost situaţii în care am reuşit să ne încadrăm în mandat, au fost situaţii în care a ieşit mai bine decât în mandat, în care a ieşit mai puţin bine decât în mandat, însă ăsta este avantajul constituţional de a participa cu preşedintele, pentru că el poate revizui mandatul oricând", a explicat preşedintele Traian Băsescu.

Memorandumul avizat de Guvern privind bugetul UE pentru 2014-2020 relevă că România ar trebui să folosească dreptul de veto dacă preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, menţine o poziţie fermă legată de reducerea alocărilor inclusiv pentru România, mizându-se pe o renegociere în 2013.

Scenariul este inclus în memorandumul discutat în şedinţa de marţi a Guvernului şi care include detalii privind participarea României la reuniunea Consiliului European extraordinar pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Potrivit surselor citate, calculele indică faptul că Uniunea Europeană ar urma să reducă totalul fondurilor de coeziune cu 12,5 miliarde euro, din care aproximativ jumătate doar din alocările destinate României, fapt considerat inacceptabil de către Guvernul de la Bucureşti.

Guvernul nu acceptă nici creşterea contribuţiei la bugetul UE, considerând că aceasta ar pune o presiune mai mare pe buget şi ar tăia din fondurile necesare pentru dezvoltare.

Executivul mai consideră că plăţile directe către agricultorii români ar urma să fie aduse de către UE la acelaşi nivel cu cele din alte state abia peste şase ani, nu în patru ani cum era prevăzut, ceea ce ar mări decalajele între producătorii agricoli din diferite ţări membre.

Guvernul arată totodată că România ar trebui să se opună unei intenţii a UE de a reduce cuantumul decontărilor pentru proiecte UE, de la 85% la 75%, deoarece astfel ar creşte nivelul de cofinanţare impus autorităţilor române.

"România susţine un buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii în domeniul creşterii, coeziunii şi ocupării. Viitorul buget european trebuie să reflecte legătura solidă între priorităţile de finanţare ale bugetului UE şi obiectivele Strategiei Europa 2020, prin care se asigură o utilizare mai eficientă, strategică şi integrată a resurselor financiare comunitare în scopul generării de valoare adăugată europeană. Considerăm imperativă asigurarea finanţării adecvate pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, ambele având potenţial semnificativ pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre ale UE. În măsura în care în cursul negocierilor se va crea o legătură între performanţele actuale privind absorbţia fondurilor structurale şi alocările viitoare pentru perioada 2014-2020, iar această legătură ar putea conduce la reducerea semnificativă a sumelor alocate României pentru politica de coeziune, România va întreprinde toate demersurile în vederea respingerii acestei propuneri, fără a exclude, în acest caz, chiar blocarea adoptării viitoarei perspective financiare", este o altă poziţie a Guvernului obţinută de MEDIAFAX.

Guvernul apreciază ca importantă îmbunătăţirea calităţii cheltuielilor, considerând însă că aceasta nu ar trebui să servească drept pretext pentru eventuale reduceri ale alocărilor pentru politica de coeziune. Guvernul este deschis la propunerea Comisiei Europene de a avea condiţionalităţi ex-ante, sub rezerva ca aceste condiţionalităţi să fie strict legate de obiectivele politicii de coeziune, în vederea promovării unor intervenţii coerente şi eficiente care să răspundă nevoilor de dezvoltare.

La solicitarea MEDIAFAX, reprezentanţii Guvernului nu au dorit să prezinte oficial detalii din document, spunând doar că memorandumul a fost aprobat.