Impactul financiar estimat al aplicării noilor coduri este de 707,3 milioane lei

Prin raportul final realizat în cadrul proiectului "Asistenţă tehnică cu privire la pregătirea implementării noului Cod civil, Cod Penal, Cod de procedură civilă şi Cod de procedură penală", derulat de Ministerul Justiţiei după adoptarea noilor coduri de drept material şi procesual, în vederea intrării lui în vigoare a acestora, a fost elaborat un set de concluzii privind necesarul de personal şi infrastructură la nivelul instanţelor şi parchetelor.

"În urma analizei efectuate, s-a constatat că nivelul curent al bugetului de stat alocat Ministerului Justiţiei este insuficient pentru implementarea noilor Coduri, iar structura cheltuielilor bugetare este dezechilibrată: bugetul instanţelor este, în proporţie covârşitoare (între 80 şi 90 la sută), destinat finanţării cheltuielilor de personal (salarii, contribuţii şi alte drepturi salariale), iar sumele alocate investiţiilor şi funcţionării instanţelor deţin un rol secundar, aproape nesemnificativ, în actuala structură a bugetului. Având în vedere personalul şi infrastructura necesare punerii în aplicare a noilor Coduri, se recomandă redimensionarea bugetelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, atât în sensul suplimentării sumelor puse la dispoziţia instanţelor pentru finanţarea cheltuielilor de personal şi a investiţiilor, cât şi în vederea asigurării unui echilibru între principalele componente bugetare (salarii şi investiţii)", notează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) într-o anexă a unei hotărâri din 18 iulie privind efectele generate de aplicarea în 2012 a noului Cod de procedură civilă.

Astfel, notează CSM, impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri pe durata de trei ani supusă analizei este de 707.375.781,87 lei, reprezentând infrastructura fizică, infrastructura IT, cheltuieli salariale (sporuri permanente, inclusiv contribuţii angajator), alte cheltuieli de personal şi dotări speciale.

"Analiza efectuată a evidenţiat faptul că o mare parte a instanţelor nu deţine un număr suficient de săli de judecată, comparativ cu numărul anual de cauze pe care acestea trebuie să le soluţioneze pe durata unui an calendaristic. În plus, s-a constatat că un număr semnificativ de instanţe nu deţin în prezent săli de judecată dedicate exclusiv soluţionării cauzelor civile, respectiv celor penale. În ceea ce priveşte spaţiile destinate desfăşurării procedurii de cameră de consiliu, numărul acestora este limitat, aproximativ o treime din numărul total al instanţelor nedeţinând astfel de săli. În aceste condiţii, şedinţele care ar trebui să se desfăşoare în camera de consiliu au loc, de cele mai multe ori, fie în sălile de judecată, la sfârşitul şedinţelor de judecată, fie în birourile judecătorilor, fapt care conduce la încălcarea solemnităţii şedinţei şi a formalităţilor procedurale. De asemenea, analiza preliminară a reliefat variaţii semnificative între instanţe în ceea ce priveşte numărul şi dimensiunile sălilor de judecată/spaţiile dedicate desfăşurării şedinţelor în cameră de consiliu. La nivelul întregului sistem judiciar, intrarea în vigoare a noilor Coduri va presupune suplimentarea numărului sălilor de judecată. Astfel, impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri asupra infrastructurii dedicate sălilor de judecată reprezintă 18.808.022,63 lei", explică sursa citată.

Se estimează că punerea în aplicare a noilor Coduri va avea ca efect necesitatea suplimentării numărului de săli de judecată din cadrul instanţelor cu 54 de astfel de spaţii.

Impactul generat de punerea în aplicare a noilor Coduri asupra sălilor de judecată diferă în funcţie de tipul de instanţă. Este de aşteptat ca necesarul de săli de judecată să fie semnificativ mai mare în cazul tribunalelor decât în cazul celorlalte instanţe, mai arată CSM.

Impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri pe durata de trei ani supusă analizei, în ceea ce priveşte costurile totale aferente necesarului de spaţii cu destinaţie de birouri reprezintă 2.532.934,09 lei.

În ceea ce priveşte spaţiile cu altă destinaţie la nivelul instanţelor (arhive, registraturi, spaţii publice, spaţii destinate găzduirii deţinuţilor în cadrul instanţelor), se menţionează că este evidentă necesitatea suplimentării spaţiilor de arhivare în perioada imediat următoare, însă decizia de construire/extindere a arhivelor nu este rezultatul direct al intrării în vigoare a noilor Coduri. Cu alte cuvinte, suplimentarea spaţiilor destinate arhivării este necesară independent de intrarea în vigoare a noilor Coduri.

Referitor la impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri asupra infrastructurii de IT, se arată că suma necesară este de 10.147.776,21 de lei.

Impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri la nivelul cheltuielilor de personal pe durata de trei ani supusă analizei, reprezentând cheltuieli salariale (sporuri permanente, inclusiv contribuţii angajator) şi alte cheltuieli de personal reprezintă 507.355.876,64 de lei.

"Având în vedere aspectele prezentate mai sus, ţinând cont de faptul că 86 la sută din totalul cauzelor aflate pe rolul instanţelor este reprezentat de cauze civile, în considerarea faptului că, la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, respectiv 1 septembrie 2012, Codul civil este deja în vigoare de aproape un an, rezultă că o mare parte din sumele prevăzute mai sus ar fi trebuit alocate deja la această dată, în vederea evitării blocării activităţii instanţelor judecătoreşti", mai arată sursa citată.

Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, anunţată pentru 1 septembrie 2012, a fost amânată pentru 1 februarie 2013.

Codul civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, iar noul Cod penal şi de procedură penală ar trebui să intre în vigoare în cursul anului 2013.