Ponta a susţinut că proiectul Băncii Mondiale privind instanţele trebuie revigorat

"În special, Curţile de Apel Craiova şi Iaşi - curţi de apel extrem, extrem de aglomerate, care acoperă judeţe mari, acoperă populaţie foarte mare, au foarte multe cazuri -, au fost de fiecare dată amânate. Dacă vă spun că e vorba de Craiova şi de Iaşi o să înţelegeţi de ce fostul Guvern nu au avut niciodată nicun leu. Este foarte bine că a avut pentru Cluj sau pentru Arad, dar din păcate pentru Craiova şi Iaşi nu au avut niciodată bani şi trebuie să acţionăm noi în acest sens. Proiectul finaţat de Băncii Mondiale este important şi poate să acopere acest deficit din anii trecuţi, deficit din păcate justificat pe criterii politice", a explicat Victor Ponta.

Premierul a dat de înţeles că banii s-au alocat curţilor de apel în funcţie de culoarea politică a celor care au condus judeţele, unde instanţele îşi au sediile.

În 20 ianuarie 2012, Ministerul Justiţiei - condus atunci de Cătălin Predoiu - informa că programul Reforma Sistemului Judiciar, finanţat de Banca Mondială (BM), a trecut începând cu 15 martie 2011 de la calificativul "Unsatisfactory"- pe care l-a avut în ultimii doi ani - la "Satisfactory".

MJ explica, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, stadiul implementării programului Reforma Sistemului Judiciar, finanţat de Banca Mondială prin Împrumutul BIRD 4811-RO, la sfârşitul anului 2011.

"În urma eforturilor susţinute ale Ministerului Justiţiei de la finalul anului 2010, Acordul de Împrumut încheiat între Banca Mondială şi partea română (Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei) pentru finanţarea Programului «Reforma sistemului judiciar», a fost extins în data de 10 noiembrie 2010 cu doi ani printr-un amendament, până la data de 31 martie 2013, astfel încât obiectivele asumate în cadrul acestui program să poată fi atinse de partea română. Cu toate acestea, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii şi-au asumat, în cadrul amendamentului, îndeplinirea până în 30 septembrie 2011 a nouă condiţionalităţi/măsuri/acţiuni, care dacă nu ar fi fost atinse la termenele stabilite, ar fi dus la anularea sumelor aferente din împrumut", arăta sursa citată.

Conform angajamentelor asumate au fost duse la îndeplinire, în perioada noiembrie 2010 - septembrie 2011, toate cele nouă condiţionalităţi/măsuri, fapt constatat şi de Banca Mondială în urma misiunilor de verificare a liderului de proiect din perioada 2010 - 2011.

În acest context pozitiv al implementării, Programul a trecut, începând cu 15 martie 2011 de la calificativul "Unsatisfactory"- pe care l-a avut în ultimii doi ani - la "Satisfactory".

Concret, în anul 2011 au fost înregistrate următoarele realizări principale: finalizarea studiilor de impact al aplicării noilor coduri; finalizarea lucrărilor aferente a cinci sedii de instanţă (Tribunalul Suceava, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Argeş, Judecătoria Orşova, Judecătoria Săliştea Sibiului); continuarea lucrărilor la două sedii de instanţă (Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Tulcea); demararea lucrărilor de execuţie la două obiective de investiţii importante - Palatul de Justiţie Iaşi, Tribunalul Sibiu; mobilarea a şapte sedii de instanţe de judecată (Tribunalul vechi Baia Mare, Judecătoria Blaj, Judecătoria Vatra Dornei, Judecătoria Vişeul de Sus, Judecătoria Bolintin Vale, Judecătoria Sălişte, Tribunalul Ialomiţa).

Totodată, s-a semnat contractul pentru achiziţia şi implementarea sistemului de înregistrare a şedinţelor de judecată şi continuă derularea contractului prin care întregul sistem judiciar (Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, instanţe, parchete, Consiliul Superior al Magistraturii, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) va beneficia de un sistem IT complex de management al resurselor umane, financiare şi materiale/logistice de ultimă generaţie, pentru a simplifica şi a asigura transparenţa modului în care se gestionează resursele la nivelul sistemului judiciar român;

Din perspectivă financiară, MJ arăta că s-a contractat aproximativ 70% din împrumutul acordat de Banca Mondială (din 110 milioane de euro), din care s-au cheltuit aproximativ 36 %.

Ministerul Justiţiei coordonează gestionarea împrumutului extern acordat de Banca Mondială (BIRD) prin acordul de împrumut Nr. 4811 - RO în valoare totală de 142 milioane Euro (din care 110 milioane acordate de BIRD şi 32 milioane contribuţia Guvernului României) pentru implementarea Programului "Reforma Sistemului Judiciar".

Perioada de implementare a proiectului este 2006-2013 (1aprilie 2013), conform Amendamentului încheiat la Acordul de Împrumut nr. 4811-RO aprobat prin HG 1133/26 noiembrie 2010.

Scopul programului îl constituie creşterea eficienţei instanţelor din România şi îmbunătăţirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei actului de justiţie.

Programul este structurat pe patru componente: Componenta I - Reabilitarea infrastructurii instanţelor; Componenta II - Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor; Componenta III - Realizarea unui sistem IT integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar; Componenta IV - Dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar.

În conformitate cu planul de achiziţii al programului, din totalul împrumutului acordat de BIRD, Ministerului Justiţiei şi instanţelor le sunt destinaţi aproximativ 103.262.764 de euro (reprezentând 93,88% din împrumut), iar Consiliului Superior al Magistraturii 6.737.236 de euro (6,12%).

"Aproximativ 84% din suma alocată Ministerului Justiţiei reprezintă cheltuielile cu execuţia lucrărilor de construcţii la sediile instanţelor judecătoreşti. La aceste sume se adaugă 32 milioane de euro alocate iniţial în 2006 de Guvernul României pentru a asigura 15% din lucrări de construcţii civile si alte cheltuieli necuprinse in planul de achiziţii (taxe pentru Inspectoratul de Stat în Construcţii, Casa Socială a Constructorului, cheltuieli cu buna funcţionare a DIPFIE – departamentul din minister care coordonează proiectul - denumite generic costuri operaţionale). După amendarea acordului de împrumut din noiembrie 2010, toate sub-proiectele/contractele cuprinse în planul de achiziţii sunt finanţate 100% din credit extern (lucrările de construcţie nu vor mai fi finanţate 85% din împrumut şi 15% de la bugetul de stat)", preciza MJ.

Potrivit situaţiei programului la 31 decembrie 2011, 58 de contracte încheiate/semnate, din care 14 contracte au avut ca obiect lucrări de construcţii civile ce au vizat îmbunătăţirea infrastructurii instanţelor judecătoreşti; opt contracte au avut ca obiect achiziţia de bunuri; 36 de contracte au avut ca obiect servicii de consultanţă

Din cele 58 semnate, 34 au fost finalizate: zece contracte au avut ca obiect lucrări de construcţii civile; cinci contracte au avut ca obiect achiziţia de bunuri; 19 contracte au avut ca obiect servicii de consultanţă; 77,304,247 de euro angajaţi (70,28% % din totalul împrumutului) prin contracte încheiate de Ministerul Justiţiei; 39,336,836 de euro cheltuiţi (35,76% din totalul acordului de împrumut).

În 17 noiembrie 2005, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, anunţa că Banca Mondială va împrumuta România cu 110 milioane euro, pentru construirea unor noi sedii de instanţe şi renovarea spaţiilor existente, precum şi pentru pregătirea personalului, în ideea unei "atmosfere prietenoase" în relaţia cu cetăţeanul.

Proiectul, semnat de Ministerul Justiţiei şi Banca Mondială, urmărea îmbunătăţirea sistemului judiciar, pentru reducerea duratei proceselor şi a numărului de dosare amânate, externalizarea unor activităţi şi distribuirea pe secţii a personalului în raport cu numărul dosarelor înscrise şi a locuitorilor din zona respectivă. Prin acest proiect s-a urmărit asigurarea condiţiilor tehnice necesare pentru înregistrarea pe suport electronic a cazurilor, arhivarea dosarelor şi instalarea aparaturii de supraveghere video şi audio.

Macovei preciza că toate aceste proiecte vor fi aplicate pe baza unei analize care ar urma să fie încheiate în luna februarie 2006.

Iniţial, de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru coordonarea derulării programelor Băncii Mondiale - cum ar fi informatizarea instanţelor şi parchetelor, strategia de comunicare, repararea, renovarea, dar şi raţionalizarea sediilor instanţelor şi parchetelor - a fost desemnată judecătoarea Alexandrina Rădulescu, membru pe atunci al Consiliului şi un apropiat al fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei.

În urma constatării unor deficienţe, aceste atribuţii au revenit judecătoarei Ana Lăbuş, membru CSM. În 23 august 2007, Ana Lăbuş şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la "productivitatea programelor", unele module fiind păstrate, însă la unele "va trebui să se renunţe".

În aprilie 2008, la scurt timp după ce a preluat portofoliul Justiţiei, Cătălin Predoiu a stabilit cu experţii Băncii Mondiale (BM) recuperarea decalajului privind implementarea programului.

"Nu aş vrea să spun că există cineva vinovat şi cineva nevinovat. Pur şi simplu, procedurile au mers foarte greu, sunt proceduri destul de complicate. Există destule garanţii ca lucrurile să se desfăşoare în deplină legalitate şi obiectivitate, dar poate că şi contextul şi-a pus amprenta. Succesiunea atâtor miniştri şi echipe, nesiguranţa în care a stat ministerul, totuşi, o bună perioadă de timp cred că şi-au spus, de asemenea, cuvântul. Nu sunt preocupat în acest post atât de mult de ceea ce s-a întâmplat, decât în măsura în care îmi serveşte ca să ne realizăm agenda. Sunt preocupat să mă uit în faţă şi să accelerăm acest proces", afirma, în 24 aprilie, ministrul de atunci Predoiu.

Cătălin Predoiu a recunoscut întârzierile în derularea programului, cheltuindu-se doar sub unu la sută din suma acordată. "Nu înseamnă că aceşti bani trebuiau deja cheltuiţi, spun doar că există un uşor decalaj care este uşor recuperabil de aceea şi Banca Mondială a decis să menţină programul, pentru că altfel l-ar fi suspendat. E unul dintre cele mai mari programe poate chiar cel mai mare pe care l-a conceput Banca Mondială (...). Şi am discutat cu misiunea de experţi şi am convenit că există şanse şi resurse să recuperăm acest decalaj pentru cele 25 de instanţe - în ceea ce priveşte infrastructura şi pentru ansamblul sistemului judiciar - în ceea ce priveşte modernizarea sistemului de management al resurselor", susţinea demnitarul.