Rus: Între locale şi referendum listele au fost curăţate de persoane care nu mai aveau drept de vot

Ioan Rus a anunţat, luni, că şi-a înaintat demisia de onoare din funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor, pentru că este un politician onest, corect, iar în ultimele zile asupra lui au fost făcute presiuni începând de la Traian Băsescu şi continuând cu Crin Antonescu, lucru inacceptabil.

Înainte de a-şi anunţa demisia, Ioan Rus a explicat evoluţia numărului persoanelor cu drept de vot însrise pe listele electorale permante între alegerile locale şi referendumul pentru demiterea preşedintelui, menţionând că la cel de-al doilea scrutin au fost cu 21.366 mai puţine persoane.

"Ministerul Administraţiei şi Internelor a organizat în primăvară alegerile locale pe baza listelor electorale şi a calendarului aprobat de Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Atunci erau 18.315.880 de cetăţeni cu drept de vot în România. Modul în care au fost organizate alegerile locale nu a fost de natură să suscite extrem de multe critici din partea niciunui partid politic. De aceea considerăm că au fost bine organizate", a spus Ioan Rus.

El a adăugat că la scurt timp după alegerile locale au început pregătirile pentru referendum, iar listele electorale permanente au fost "curăţate" de persoanele care nu mai aveau drept de vot.

"La foarte scurt timp s-a organizat referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Prin efortul tuturor autorităţi publice locale, specialişti de la Direcţia de Evidenţă Informatizată şi Administrarea Bazelor de Date, aceste liste au fost curăţate de persoane care într-un fel sau altul nu mai aveau drept de vot, astfel încât pe liste pentru referendum au fost 18.294.514 cetăţeni, cu 21.366 de persoane mai puţin", a precizat Ioan Rus.

El a mai spus că după referendum, Curtea Constituţională a cerut MAI informaţii despre aceste liste, ministerul comunicând atât aceste date, cât şi faptul că sunt "unele vulnerabilităţi" privind precizia în cazul persoanelor care există pe listele electorale din România, din diverse motive.

"După acest referendum, pe care din nou credem noi că l-am organizat suficient de bine sau chiar bine, Curtea Constituţională ne-a cerut date privitor la aceste liste, iar ministerul a dat aceste informaţii, de asemenea informând Curtea asupra faptului că există unele vulnerabilităţi în legătură cu precizia cu care noi putem măsura ceea ce înseamnă persoanele care există pe listele electorale din România, din diverse motive. Acest lucru, conducerea ministerului l-a făcut nu pentru a bloca sau obstrucţiona o decizie a Curţii Constituţionale, ci din contră pentru corecta informare a Curţii şi astfel încât deciziile să fie luate în absolut cunoştinţă de cauză cu toate aspectele legate de această problemă. Dat fiind faptul că în acest moment lucrăm cu o anumită infrastructură umană, logistică această problemă", a spus Ioan Rus.

El a arătat că, din cel moment, asupra lui şi a MAI au fost făcute nenumărate, presiuni, aprecieri "de către politicienii români, începând cu Traian Băsescu şi terminând cu Crin Antonescu".

"Din punctul meu de vedere şi al ministerului, este complet inacceptabil. Eu sunt un politician onest şi corect, iar limitele deminităţilor mele mi le stabilesc singur, motiv pentru care astăzi mi-am înaintat demisia de onoare din funcţia de ministru al MAI. Eu nu pot accepta ca MAI să fie părtaş la nimic din ceea ce înseamnă lege şi respectarea legii în România", a spus Ioan Rus.

Ulterior, Ioan Rus a anunţat că şi ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, şi-a înaintat demisia din funcţie.

Victor Paul Dobre a confirmat, luni, pentru MEDIAFAX, că şi-a înaintat demisia din funcţie, el precizând că a făcut acest lucru "din motive personale" şi că va comenta mai mult "altădată".

Ioan Rus şi-a anunţat demisia după ce, vineri, premierul Victor Ponta spunea că situaţia a demonstrat că afirmaţia ministrului de Interne din 24 iulie, conform căruia numărul total al cetăţenilor cu drept de vot este de 18,2 milioane de persoane, nu a fost adevărată, adăugând că vrea să rezolve cererea Curţii Constituţionale şi apoi să stabilească responsabilii.

Victor Ponta arăta că Ioan Rus şi Victor Paul Dobre au semnat adresa de trimitere a datelor pentru numărul de CNP-uri, existentă la serviciul de evidenţă a persoanei la nivel centralizat, dar că judecătorii Curţii au cerut date reale privind listele electorale permanente.

Premierul mai declara că cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi păstrează dreptul de vot, dar ar trebui scoşi din listele electorale din România dacă trăiesc efectiv în altă ţară.

Preşedintele suspendat Traian Băsescu declara că nicio lege nu permite Guvernului să scoată de pe listele electorale pe românii cu domiciliul sau rezidenţa în străinătate, el arătând că la referendum de fapt ar fi trebuit incluşi pe listă şi 460.000 de români cu locuinţă în afara ţării.

Traian Băsescu mai spunea că Guvernul vrea să mute la autorităţile locale responsabilitatea pentru ilegalităţile de la referendum, el atenţionându-i pe primari "să nu intre într-un joc din care ieşirea nu poate fi decât într-o celulă".

Ioan Rus declara, vineri, că actualizarea listelor electorale va presupune un "mini-recensământ", care va fi făcut de autorităţile locale până în 24 august, prin vizite foarte scurte, de "trei secunde", de la domiciliul românilor.

Curtea Constituţională a anunţat, în 3 august, că termenului stabilit pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului a fost preschimbat din 12 septembrie în 31 august, în vederea asigurării soluţionării cu celeritate a cauzei.

În 2 august, Curtea Constituţională anunţa că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date "contradictorii" privind listele electorale permanente.

Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat refendumul din 29 iulie 2012.

Luni, Curtea Constituţională a revenit cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie, nu "actualizarea listelor" de alegători.

Amânarea unei decizii privind referendumul a survenit datelor contradictorii transmise Curţii în datele de 1 şi 2 august, de către Serviciul de Evidenţă a Populaţiei al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

MAI a transmis CC două adrese, în prima confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua admiţând că nu îşi poate asuma veridicitatea acesteia, iar competenţa de verificare a listelor revine Autorităţii Electorale Permanente (AEP), care spune însă că nu are date proprii care să indice numărul alegătorilor.

În adresa din 1 august, MAI confirmă numărul alegătorilor anunţat înaintea referendumului de demitere a preşedintelui şi precizează că actualizarea datelor din listele electorale permanente este o responsabilitate a serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, din subordinea autorităţilor publice locale.

Răspunsul transmis CC de MAI în 2 august menţionează că în liste se pot regăsi persoane decedate sau cetăţeni care au plecat din ţară, ceea ce ar putea afecta numărul cetăţenilor din listele permanente.

Prezenţa persoanelor decedate pe listele electorale este explicată prin necomunicarea datelor de deces de către ofiţerii de stare civilă la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, neoperarea datelor de către serviciile de evidenţă a persoanelor, necomunicarea persoanelor decedate în străinătate de către familie sau de către autorităţile străine, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă de către primari a obligaţiei de actualizare a listelor electorale permanente.

În ceea ce priveşte cetăţenii români care au plecat din ţară, MAI spune că aceştia au obţinut documente ale statului străin în care s-au stabilit, dar figurează încă în evidenţele din ţară întrucât nu şi-au reglementat statutul juridic faţă de statul român.