Subsecretar de stat Radu: 85 la sută dintre acţiunile declanşate la CJUE Luxemburg, soluţionate

"Toate acţiunile au fost clasate în fază precontencioasă, o singură acţiune împotriva României ajungând în fază contencioasă. Această acţiune a fost câştigată de România la Curte, până în prezent, România neavând nicio hotărâre de condamnare pentru încălcarea obligaţiilor de stat membru în cadrul unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru", a susţinut subsecretarul Răzvan Horaţiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Europene.

Etapa contencioasă constă într-o cerere de sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), de la Luxemburg, care este actul prin care Comisia cere acesteia să constate încălcarea dreptului UE de către statul membru. Soluţionarea cazului de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este etapa în care Curtea stabileşte dacă obiectul litigiului reprezintă sau nu o încălcare a normelor UE şi punerea în aplicare a deciziei Curţii, prin care Comisia reaminteşte statului membru obligaţia de a lua măsurile necesare respectării legislaţiei europene încălcate, apoi vin observaţiile statului membru, prin care statul membru informează cu privire la măsurile luate pentru a se conforma cu decizia Curţii.

În cazul în care Comisia constată că statul membru nu a respectat hotărârea Curţii, aceasta poate începe procedura pentru constatarea nerespectării unei hotărâri a CJUE.

În prezent, Agentul Guvernamental, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg, gestionează 43 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru, toate aflate în faza precontencioasă. Un număr de 26 dintre acestea privesc fie incompatibilitatea normelor juridice naţionale cu legislaţia UE, fie cazuri de aplicare incorectă.

Optsprezece sunt în etapa punerii în întârziere din domeniile: fiscalitate - nouă acţiuni (una deocamdată este comunicată neoficial); mediu - patru acţiuni; transporturi - două acţiuni; piaţă internă - două acţiuni; agricultură - o acţiune (deocamdată, comunicată neoficial).

Alte opt acţiuni sunt în etapa avizului motivat din domeniile: energie - patru acţiuni; societate informaţională - o acţiune; mediu - două acţiuni; Transporturi - o acţiune.

Din cele 43 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru, un număr de 17 privesc lipsa comunicării măsurilor naţionale de transpunere a directivelor UE şi pentru care nu au fost adoptate încă actele normative de transpunere. Adică, 15 sunt în etapa punerii în întârziere (piaţă internă - şapte acţiuni; transporturi - două; politici sociale - una; energie - una; societate informaţională - trei; Sănătate publică - una), iar alte două acţiuni sunt în etapa avizului motivat (în domeiul mediului).

Procedura de infringement vizează orice încălcare a dreptului european de către un stat membru, indiferent dacă aceasta este ca urmare a unei acţiuni sau inacţiuni (omisiuni), şi urmăreşte remedierea situaţiei.

Oficialul Ministerului Afacerilor Europene a explicat că procedura este lansată de către Comisia Europeană, fie ca urmare a sesizării din oficiu, fie ca urmare a unei plângeri, formulate de către orice persoană care semnalează încălcări ale dreptului european de către statele membre sau chiar de către un alt stat membru.

Încălcările legislaţiei europene care determină declanşarea procedurilor de infringement sunt omiterea notificării actelor normative naţionale care transpun şi implementează legislaţia europeană (necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere); neconformarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană, fie prin transpunerea incorectă a legislaţiei europene, fie prin aplicarea necorespunzătoare a acesteia.

Agentul guvernamental Răzvan Horaţiu Radu a arătat că în ceea ce priveşte procedurile de infringement, primul risc îl prezintă acţiunile aflat în stadiul de aviz motivat.

Potrivit oficialului ministerial, România a fost invitată să se conformeze obligaţiilor statutului de membre într-un timp relativ scurt (de regulă două luni de la primirea avizului motivat), în caz de necomformare, Comisia având posibilitatea să sesizeze Curtea de Justiţie, în vederea unei condamnări.

"În cazul condamnării, România va fi obligată să remedieze neconformităţile de la data expirării avizului motivat, dată de la care se vor calcula şi sumele datorate ca penalităţi pe zi întârziere. Este important ca acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de membru să fie soluţionate cât mai din timp, evitându-se ajungerea în fazele avansate ale procedurii. In acest sens, este esenţial ca România să menţină un dialog constant cu Comisia Europeană", a mai spus agentul guvernamental în faţa CJUE.