Statul dă 200 mil. euro pentru ca un sfert din terenurile agricole să fie arendate sau vândute

"În fiecare din primii doi ani după apariţia legii statul ar putea aloca câte 100 de milioane de euro pentru stimularea arendării. După aceşti doi ani, sumele vor scădea exponenţial. Ne adresăm segmentului oamenilor în vârstă şi, după estimările noastre, terenul agricol care este în proprietatea acestora şi poate fi arendat sau vândut este de 2,2 milioane de hectare. După ultimele date, suprafaţa arabilă a României s-a redus la 8,4 milioane de hectare, faţă de 9,4 milioane de hectare, cât era în anii '90", a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.

Potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Agriculturii, statul va acorda prime între 30 şi 100 de euro pe hectar anual persoanelor cu vârste de peste 55 de ani care dau în arendă terenurile agricole pentru o perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani, iar în cazul vânzării prima va fi de 200 de euro pe hectar.

Primele se acordă o singură dată în cazul vânzării, sau timp de maxim 15 ani la arendare, dar nu mai mult de data împlinirii vârstei de 70 de ani de către cedent. La vânzare, prima se acordă doar o singură dată.

"Ideea nu este rea, cu condiţia ca banii pe care îi vor primi cei care dau în arendă terenurile să şi existe", a declarat agenţiei MEDIAFAX Culiţă Tărâţă, care exploatează peste 55.000 de hectare de teren agricol.

El crede însă că iniţiativa vine târziu, după ce terenurile agricole au fost fărâmiţate în ultimii 20 de ani, însă arendarea ar putea fi stimulată.

Întrebat dacă ar vrea să cumpere sau să ia teren în arendă, Tărâţă a răspunsu scurt: "Nu zic nu".

În schimb, un alt mare investitor în agricultură, Adrian Porumboiu, nu s-a arătat încântat de iniţiativa legislativă.

"Statul ar trebui să dea o singură lege - ca toate pământurile să fie lucrate. Statul ar trebui să intervină doar în această direcţie", a spus Porumboiu.

Proprietarul grupului InterAgro, Ioan Niculae, crede că iniţiativa este bună, însă statul ar fi putut stimula mult mai simplu arenadarea, şi ar fi luat bani, nu ar fi dat.

"Puteau să-i sancţioneze pe cei care ţin pământurile şi nu le lucrează, măcar la nivelul subvenţiei. În acest fel i-ar fi determinat să nu mai ţină pământul şi să-l vândă sau să-l dea în arendă", a adăugat el.

Directorul companiei Agricover, Robert Arsene, crede că legea nu va avea efect pe termen scurt, însă pe o perioadă mai îndelungată va stimula comasarea terenurilor.

"Există o anumită reticenţă la proprietarii de terenuri, pentru că toată lumea crede că pământul are o anumită valoare, mai mare decât cea de piaţă. În concluzie, măsura vine târziu, are sens, dar nu va avea efect în următorii doi ani", a spus Arsene.

În România se înregistrează un dezechilibru structural prin existenţa unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari. Se constată, de asemenea, o îmbătrânire a forţei de muncă din agricultură, cu o pondere de peste 50% a persoanelor cu vârste mai mari de 45 de ani, se spune în nota de fundamentare a proiectului de lege.

Aproximativ 60% din fermierii eligibili pentru plata pe suprafaţă au peste 60 de ani, iar fermierii cu vârsta de peste 60 ani deţin circa 25% din suprafaţa eligibilă. Conform anuarului statistic al României 2009, 3,9 milioane de exploataţii agricole individuale, respectiv 17.700 de exploataţii cu personalitate juridică, utilizează 65,2%, respectiv 34,8 % din suprafaţa agricolă.

Totodată, fermele cu suprafeţe între unul şi zece hectare reprezintă 93,5% din totalul fermelor şi exploatează 32,3% din suprafaţa eligibilă pentru plăţile directe pe suprafaţă, fermele între 10-100 hectare reprezintă 5,4% din total şi deţin 15,5% din suprafaţa eligibilă, iar exploataţiile de peste 100 de hectare reprezintă 1,1% din total, însă exploatează 52,2% din suprafaţa eligibilă.