Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoLista companiilor monitorizate de FMI a fost extinsă prin includerea altor nouă societăţi, printre care Tarom, Poşta, Oltchim, SNLO, Electrica Transilvania Nord, Complexul Eenergetic Turceni şi noi companii feroviare, odată însă cu scoaterea Administraţiei Îmbunătăţilor Funciare de pe listă.
Pe lista companiilor ale căror politici financiare şi de personal sunt monitorizate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) au fost menţinute Compania Naţională de Căi Ferate CFR, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşti şi Societatea Comercială Electrificare CFR, fiind însă scoasă Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF).
ANIF este scoasă de pe lista companiilor monitorizate în contextul în care datoriile bugetare ale acesteia au scăzut puternic pe parcursul anului trecut, de la 65,7 milioane lei la 1,9 milioane lei.
În acelaşi timp, pe lista companiilor monitorizate au fost incluse Poşta Română, Tarom, Complexul Energetic Turceni, Filiala de Intreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv", Electrica Furnizare Transilvania Nord, Oltchim, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, precum şi societăţile Intervenţii Feroviare şi Telecomunicaţii CFR.
Principalele modificări aduse listei companiilor monitorizate au fost anunţate de MEDIAFAX în luna februarie.
Poşta Română s-a mai aflat pe lista companiilor monitorizate de FMI, dar a fost scoasă de Guvern în 2007, după încetarea acordului cu instituţia financiară, sindicatele ameninţând atunci cu blocarea activităţii dacă nu sunt lăsate să avizeze angajări de personal şi majorări salariale.
La rândul lor, SNLO, Oltchim şi Tarom revin pe lista companiilor monitorizate, după ce s-au mai aflat până în 2005 în atenţia FMI.
Pentru toate aceste companii, Guvernul şi FMI anticipează o creştere a stocului de arierate de la 18,8 miliarde lei, la sfârşitul anului trecut, la 19,5 miliarde lei în primul semestru al acestui an, evoluţie care ar urma însă să aibă un trend descendent, în scădere la 19 miliarde lei, la finele lunii septembrie, şi la 18 miliarde lei, la sfârşitul acestui an.
Guvernul şi FMI au convenit şi graficul de limitare în acest an a pierderilor fără subvenţii, taxe şi dobânzi, pentru companiile de stat monitorizate, care include ţinte de limitare a pierderilor până la 1,7 miliarde lei la finele lunii martie, la 2,7 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie, la 3,6 miliarde lei la finele lunii septembrie şi la 4 miliarde lei la sfârşitul lunii decembrie.
