Deşi petiţia celor trei membri CSM invalidaţi nu mai are relevanţă, Predoiu o invocă

În 27 ianuarie - adică la două zile după ce Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale hotărârile Senatului de validare a listelor candidaţilor pentru un mandat de şase ani în Consiliul Superior al Magistraturii - judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea au înaintat o petiţie preşedintelui Senatului.

Motivarea deciziei Curţii Constituţionale s-a redactat şi s-a publicat joi, 3 februarie, din 25 ianuarie toată lumea aşteptând explicaţia CC şi, evident, făcând supoziţii în legătură cu aceasta.

Decizia Curţii Constituţionale de invalidare a celor trei membri ai CSM a fost previzibilă, raportat la soluţiile de oportunitate politică adoptate în ultima perioadă. De altfel, trei judecători constituţionali au recunoscut faptul că instanţa constituţională a devenit un "Super-Parlament".

Cei trei magistraţi solicitau, "în ipoteza în care Plenul Senatului ar repune în discuţie validarea membrilor aleşi în CSM", să dispună amânarea rediscutării validării candidaturilor lor până la soluţionarea dosarului 45070/3/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal (strămutat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (...) la Curtea de Apel Constanţa) şi a dosarului 10389/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în prezent suspendat până la soluţionarea unei cereri de strămutare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cele două dosare se referă la invalidarea candidaturii lui Lupaşcu pentru CSM.

"În ipoteza rediscutării validării magistraţilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, vă adresăm rugămintea să aveţi în vedere faptul că pretinsa nelegalitate a candidaturilor noastre, invocată în raport cu dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Legea 317/2004, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, este o problema de fond, cenzurabilă exclusiv pe calea acţiunii în justiţie, care excede competenţei Senatului, formând obiectul judecăţii în dosarele sus-menţionate. Mai mult, în primul dosar s-a pronunţat deja o hotărâre judecătorească, atacată cu recurs. Vă învederăm faptul că, în primul litigiu, prin motivele de recurs am invocat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 51 alin. (1) din Legea 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de art. 133 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia: «Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani». Urmează ca instanţa constituţională să analizeze această excepţie de neconstituţionalitate (asupra căreia nu s-a mai pronunţat până în prezent)", se arată în petiţia celor magistraţi, înaintată preşedintelui Senatului.

Judecătorul Dan Lupaşcu a declarat, pentru MEDIAFAX, că el este cel care a iniţiat demersul către instituţia Senatului, iar colegii săi l-au acceptat

Însă, spune despre acest demers Dan Lupaşcu, preşedintele Curţii de Apel Bucureşti - ales pentru un nou mandat în CSM de peste 460 de judecători cu rang de curte de apel - "nu există niciun element de natură cât să fie suspectat că ar avea vreo legătură cu sfera politică", precizând că a acţionat doar ca magistrat echidistant şi independent.

Judecătorul Lupaşcu a precizat că, prin petiţie, s-a solicitat discutarea "în plenul Senatului" a chestiunii expuse, iar modul de adresare este o formalitate instituţională, nesolicitând preşedintelui acestei Camere vreo favoare.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat, vineri, că petiţia celor trei magistraţi ale căror candidaturi au fost invalidate de către Curtea Constituţională încearcă să creeze o nouă situaţie de blocaj, prin ignorarea obligativităţii deciziilor Curţii. "Din informaţiile de presă am luat act de faptul că cei trei magistraţi ale căror candidaturi au fost invalidate de către Curtea Constituţională au formulat o petiţie adresată Senatului prin care solicită amânarea validării până la judecarea recursurilor la contestaţiile la una dintre candidaturi, aflate pe rolul instanţelor de drept comun", a spus ministrul Predoiu.

Potrivit ministrului, petiţia încalcă obligaţia de rezervă impusă oricărui magistrat, în raport de decizia clară a Curţii Constituţionale.

"Este o petiţie care, ţinând cont de întregul context, în primul rând de concluzia Curţii Constituţionale, poate aduce atingere prestigiului profesiei de magistrat şi face deservicii întregului sistem judiciar", a declarat Predoiu.

În opinia ministrului, petiţia încearcă să creeze o nouă situaţie de blocaj, prin ignorarea obligativităţii deciziilor Curţii Constituţionale.

"Modul cinic în care se încearcă exploatarea unor eventuale portiţe procedurale pentru o cauză devenită nedreaptă prin decizia CC, creează impresia punerii intereselor personale devenite nelegitime în contra intereselor sistemului judiciar de a depăşi această situaţie delicată. Conduita firească, elegantă şi morală în împrejurările date ar fi, în opinia noastră, pasul înapoi pe care cei trei să îl facă pentru a permite CSM să îşi consolideze credibilitatea şi să reia cursul reformelor. Ar fi o atitudine generoasă, altruistă şi o recunoaştere a unor principii pe care altminteri le-au afirmat frecvent, cum ar fi acela potrivit căreia «hotărîrile se execută, nu se discută», principiu susţinut vehement de doamna judecător Bărbulescu în timpul mandatului de preşedinte CSM", a arătat ministrul.

În opinia demnitarului, "acest pas înapoi nu ar însemna altceva decât abandonarea unei lupte care s-a încheiat prin decizia CC şi continuarea activităţii militante a celor trei pentru binele Justiţiei din orice altă postură decât aceea de membri ai CSM".

"Modul în care cei trei se agaţă prin această petiţie de o poziţie pe care au pierdut-o, le pune la îndoială buna credinţă şi ar putea afecta direct interesele României prin eventuala prejudiciere a concluziilor apropiatului raport tehnic intermediar pe Justiţie. Este inacceptabil jocul cu soarta sistemului judiciar şi a raportului de ţară, pentru interese personale", a afirmat ministrul.

Totuşi, în calitate de ministru, Predoiu a "dorit să mulţumească celor trei foşti colegi de CSM pentru activitatea substanţială depusă pentru închegarea acestei instituţii, dar să le şi solicite la fel de colegial să dea dovadă de chibzuinţă şi să sprijine prin atitudinea lor viitoare interesele sistemului judiciar".

Declaraţia ministerială de vineri oarecum instigă la declanşarea unui conflict, în condiţiile în care acesta a fost stins prin clarificarea situaţiei celor trei magistraţi, de către decizia Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţională a stabilit - în decizia sa, luată cu majoritate de voturi în 25 ianuarie şi publicată joi - faptul că având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

Atât propunerea de validare, cât şi validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a respectării procedurilor de alegere, a îndeplinirii cerinţelor legale pentru ocuparea respectivei demnităţi, precum şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor ce pot rezulta fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.

Toate aceste aspecte reliefează faptul că prin Hotărârea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraţilor aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care, contrar prevederilor legale, trei se află la al doilea mandat, au fost încălcate prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul legalităţii sunt de esenţa cerinţelor statului de drept, în sensul prevederilor constituţionale ale art.16 alin.(2), conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege".

În urma scrutinului pentru alegerile CSM din 1 noiembrie 2010, au fost aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: judecător Lidia Bărbulescu - 69 voturi, iar judecător Mircea Bucurel Aron - 62 voturi. Judecătorii aleşi din partea curţilor de apel sunt: judecător Dan Lupaşcu - 461 voturi; judecător Alexandru Şerban - 383 voturi; judecător Nicolae Horaţius Dumbravă - 313 voturi, iar din partea tribunalelor: judecător Adrian Toni Neacşu - 331 voturi.

Din partea judecătoriilor au fost aleşi, după al doilea tur de scrutin din 5 noiembrie, Marius Tudose Badea de la Judecătoria sectorului 3 Bucureşti - 1.144 voturi şi Cristi Vasilică Danileţ de la Judecătoria Oradea - 941. Din primul tur, a fost ales din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel procurorul George Bălan - 90 voturi; din partea parchetelor de pe lângă tribunale procurorul Oana Schmidt Haineală - 153, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii procuror Dan Nicolae Chiujdea - 607 voturi.

Lista a fost validată de Senat, însă 30 de senatori PDL au contestat hotărârea la Curtea Constituţională.

PDL a susţinut faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi pentru un mandat de şase ani în urma aleşilor în 2004 (în condiţiile legii de atunci) şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un alt mandat.

Legea 317/2004 privind CSM a fost modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei - actual europarlamentar PDL -, astfel că prin articolul 51, alineatul (1), s-a statuat că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii".

Constituţia prevede, la articolul 133, că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani". Constituţia nu face referire la imposibilitatea reînnoirii sau prelungirii mandatului de membru al CSM.

Între timp, în urma contestaţiei judecătoarei Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj (contracandidată a lui Dan Lupaşcu-n.r.), Tribunalul Bucureşti a decis, în 3 decembrie, să anuleze Hotărârile nr. 1/06.08.2010 (în parte) şi nr. 2/24.08.2010 ale Comitetului Electoral Central al Curţii de Apel Bucureşti şi a obligat Curtea de Apel Bucureşti să emită o nouă hotărâre prin care "să modifice Hotărârea nr. 1/06.08.2010 în sensul respingerii candidaturii judecătorului Dan Lupaşcu, pentru alegerea în funcţia de membru al CSM". Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa.

Pe de altă parte, Asociaţia Magistraţilor din România consideră că, judecând persoane fizice sub aspectul legalităţii candidaturii, deciziile Curţii Constituţionale privind candidaturile pentru CSM sunt în afara competenţelor acesteia şi nu produc efecte juridice obligatorii, având caracterul unor hotărâri civile.

Într-un comunicat de vineri, remis agenţiei MEDIAFAX, Asociaţia Magistraţilor din România atrage atenţia că, prin deciziile Curţii Constituţionale 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, ale căror motivări au fost publicate ieri, 3 februarie 2011, Curtea Constituţională trece pragul competenţelor sale, aducând o atingere gravă înseşi supremaţiei Constituţiei pe care trebuie să o garanteze şi subminând grav principiul separaţiei puterilor în stat.

Art.146 din Constituţia României prevede, limitativ şi exclusiv, competenţa Curţii Constituţionale în materie de control de constituţionalitate. Art. 27 alin.1 din Legea 47/1992 adaugă la aceasta, peste prevederile Constituţiei, şi hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, hotărârile plenului Senatului şi hotărârile plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, lărgind sfera competenţei Curţii printr-o interpretare nepermisă a prevederilor art.146 lit.l din Constituţie, care exclude, însă, adaosul la textul constituţional, singura modalitate în care acesta ar fi posibil fiind revizuirea Constituţiei.

În aceste condiţii, AMR consideră că excede înseşi ordinii constituţionale aprecierea conform căreia pot fi atacate la Curtea Constituţională alte acte ale Parlamentului decât cele cu caracter normativ, neputând fi supuse controlului de constituţionalitate actele cu caracter individual, cum este cazul celor două hotărâri ale Plenului Senatului asupra cărora s-a pronunţat Curtea.

O interpretare contrară ar fi de natură a pune Curtea Constituţională, un organism jurisdicţional constituţional, numit politic, în poziţia de a exercita un supracontrol asupra tuturor hotărârilor Parlamentului, ceea ce, în condiţiile democraţiei constituţionale şi a organizării statului în baza principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, este inadmisibil, subliniază AMR.

Asociaţia afirmă că CC nu a examinat niciun moment constituţionalitatea celor două hotărâri ale Senatului, ci doar legalitatea unor candidaturi individuale, pronunţându-se în locul instanţei aparţinând puterii judecătoreşti şi extinzându-şi competenţa în afara legii. "Considerăm totodată că, substituindu-se instanţei de drept comun, Curtea Constituţională a abandonat şi principii elementare de drept, consacrate de Constituţie şi de reglementările internaţionale, ca dreptul la apărare şi contradictorialitatea procesului, iar acest fapt este cu atât mai grav cu cât CC se antepronunţă, în cuprinsul deciziilor sale, cu privire la fondul unor litigii aflate în acest moment pe rolul instanţelor de drept comun", arată AMR.