Băsescu: Pentru Strategia UE 2020, instituţiile româneşti trebuie reformate

Conform Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a menţionat, în declaraţia făcută la Bruxelles, la finalul lucrărilor Consiliului European, că România a fost una dintre puţinele ţări care au susţinut toate cele cinci puncte ale Strategiei UE 2020, aşa cum au fost prezentate de Comisie.

"Motivul pentru care noi am susţinut această strategie este pentru că ea se potriveşte perfect programului de modernizare a României şi nu am văzut niciun inconvenient în a suprapune programul nostru de modernizare a ţării cu programul Uniunii Europene", a precizat Băsescu.

El a menţionat obiectivele Strategiei Uniunii Europene 2020: până în 2020, abandonul şcolar să fie redus la 10% la nivelul UE; în procesul de educaţie, până la 40% din tinerii cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani să fie absolvenţi ai unei structuri terţiare de învăţământ - universitare, postuniversitare; la nivelul Uniunii Europene, pentru cercetare să se acorde 3% din PIB, alocaţie din bugetul de stat şi din sectorul privat; rata de ocupare a forţei de muncă pentru populaţia cu vârstă cuprinsă între 20 şi 64 de ani să atingă nivelul de 75% până în 2020; reducerea cu 20 de milioane a numărului cetăţenilor europeni care se încadrează în categoria populaţiei sărace sau cu risc de excluziune socială; reducerea, până în 2020, cu 20% a nivelului emisiilor de carbon, comparativ cu 1990, creşterea cu 20% a energiei obţinute prin mijloacele regenerabile, din surse regenerabile şi creşterea eficienţei energetice cu 20%.

"Am menţionat toate aceste obiective pentru că ele trebuie să devină parte a politicii Guvernului, parte a politicii de modernizare a României, fie că vorbim de educaţie, de reducerea riscului de sărăcie şi a populaţiei afectate de sărăcie, fie că vorbim de cercetare sau de rata de ocupare a forţei de muncă. Sigur, toate acestea sunt posibile odată cu reformarea statului, care înseamnă nu numai reformă constituţională, dar reformarea instituţiilor, reducerea birocraţiei, descentralizare, deci aplicarea puternică a principiului subsidiarităţii, şi reducerea structurilor administrative inutile din structura statului român. Sunt lucruri care trebuie făcute pentru ca aceste obiective să poată fi îndeplinite", a susţinut preşedintele Băsescu.

El a menţionat însă că obiectivele Strategiei au fost stabilite la nivelul Uniunii Europene, iar Guvernul trebuie să evalueze cât poate realiza din acestea. El a dat ca exemplu faptul că este puţin probabil ca România să-şi poată asuma ca 40% din tinerii între 30 şi 34 de ani să fie absolvenţi ai unui sistem terţiar de educaţie, având în vedere că în prezent procentul este foarte scăzut acum.

"Ce este important faţă de Strategia Lisabona, pe care eu o etichetez a fi fost un eşec, este faptul că de data aceasta responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor este în sarcina Consiliului European, deci la nivel de vârf, a şefilor de stat şi de guvern. Şi este o deosebire faţă de agenda Lisabona, această strategie, UE 2020, are ţinte precise numerice sau procentuale, ceea ce o face cuantificabilă, uşor de urmărit şi uşor de distribuit la nivel naţional", a mai spus şeful statului.

Conform preşedintelui Băsescu, "un subiect fierbinte" pe ordinea de zi a Consiliului a fost legat şi de coordonarea politicilor economice. "Vă dau concluzia acestui subiect: se manifestă două mari obiective naţionale, deci obiective pentru fiecare ţară: consolidarea bugetară - absolut obligatorie - şi reformele structurale. Vreau să ştiţi că aceste obiective nu sunt numai pentru România. Majoritatea statelor Uniunii Europene au nevoie să treacă la un proces de consolidare bugetară şi de reforme structurale", a adăugat el.

Băsescu a precizat că "un subiect la fel de sensibil" a fost legat de guvernanţa economică. "Aici vă pot spune un lucru care a fost agreat de Consiliu: până când va fi definitivat tot mecanismul de guvernanţă economică la nivelul Uniunii Europene, statele trebuie să prezinte anual, în vederea avizării la Comisia Europeană, programele de convergenţă şi buget. Sigur, bugetele în perspectivă multianuală - nu bugetul numai pe un an, ci cum evoluează ele pe minimum trei ani - şi alături, programul de convergenţă, pentru a se verifica corelarea între programul de convergenţă şi sursele de finanţare a realizării acestuia", a explicat Băsescu.

"Nu vreau să par a apăra nişte măsuri care se vor aplica în România, dar apropos de urgenţe şi de concluziile acestui Consiliu, v-aş ruga să vedeţi primul articol al concluziilor de la acest Consiliu, primul capitol, care are şi denumirea «O nouă strategie europeană pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică». Sigur, este vorba despre Strategia UE 2020. Dar, în primul articol, la a doua frază se menţionează următorul lucru: noua strategie răspunde provocării de reorientare a politicilor de gestionare a crizei, la introducerea unor reforme pe termen mediu şi lung, care să promoveze creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, şi să asigure sustenabilitatea finanţelor publice, în special prin reformarea sistemelor de pensii. Toate statele Uniunii Europene au mari probleme legate de sustenabilitatea sistemelor de pensii, lucru evident şi în România şi, sigur, acasă voi dezvolta acest subiect, ce înseamnă el şi ce avem de făcut", a mai declarat Traian Băsescu.