Gabriel MANȚĂ

S-a dus sclipiciul de pe reprezentativa gazdă, care mai păstrează doar şanse teoretice de calificare după acest 0-3 cu Uruguay. Am putea spune, maliţioşi din cauza poluării fonice, că e prima care pleacă acasă... Redevenind obiectivi, trebuie să recunoaştem că arbitrul elveţian a făcut exces de severitate cu gazdele, eliminându-le prea lesne portarul, la o fază la care nici faultul de penalty n-a fost indiscutabil. Pe urmă, descătuşaţi, uruguayenii au dat recital. Fiecare atacant a încercat rezolvări pe cont propriu, altfel scorul ar fi luat proporţii. Cavani este mai bun decât a arătat, sper să ne şi arate asta în meciurile următoare.

În schimb, toată lumea s-a declarat impresionată de atitudinea Coreei de Nord, până şi fraţii vitregi de la sud s-au simţit mândri că sunt coreeni. Rămâne de văzut dacă acestora din urmă li se va răspunde cu aceeaşi monedă în cazul calificării lor în optimi. Deblocarea rezultatului de către brazilieni a fost, zic eu, fortuită. Tot anturajul auriverde a avansat ideea că golul n-a fost întâmplător, că Maicon a mai înscris asemenea goluri şi s-a dat exemplu un gol dintr-un amical cu Portugalia. Da, numai că atunci unghiul a fost mult mai deschis, fundaşul era la vreo 4-5 metri de linia de fund, în timp ce la meciul cu nord-coreenii mingea a fost lovită de  la jumătate de metru de tuşă. Mai degrabă cred că a şutat în faţa porţii, la ce-o ieşi. Dar, sigur, spre deosebire de sistemul judiciar, aici premeditarea dă bine la imagine.

Am păstrat ce e mai bun la urmă. Fiindcă Spaniei i s-a întâmplat cel mai bun lucru care putea să i se întâmple! Ca susţinător al ibericilor, mă temeam de o zi neagră în care să se bulucească toate nefăcutele, dar într-o fază eliminatorie, când rezultatul e ireparabil. Golul primit a fost un triplu carambol, pe deasupra suspect de ofsaid, iar în atac ghinionul s-a împletit cu lipsa de inspiraţie. Acest eşec de la debut îi va responsabiliza şi de-acum vom putea vedea adevăratele furii roşii. Interesant este că Spania se poate înscrie pe un alt traseu, teoretic avea adversare mai abordabile până în semifinale dacă termina prima în grupă. Acest lucru mai este posibil fiindcă Chile-Elveţia va fi disputat de sud-americani cu cuţitul între dinţi, aceştia fiind conştienţi că şi un egal înseamnă eliminarea, având în vedere că ultimul meci va fi contra spaniolilor. În condiţiile în care, totuşi, Spania va termina pe doi, va juca împotriva primului loc din grupa Braziliei (care nu mi se pare sinonimă cu „lider”, ba chiar îmi dă târcoale un gând pe care mi-e teamă să-l şi enunţ!) şi apoi contra Olandei. Concluzia este că acum sunt condiţii mai bune de pariat pe evenimentul Spania – campioană mondială: i-a scăzut cota, a crescut cotaţia!