Google
SHOPPING CITY SUCEAVA - Craciun
SHOPPING CITY SUCEAVA - Craciun
SHOPPING CITY SUCEAVA - Craciun
 
luni, 21 dec 2009 - Anul XIV, nr. 299 (4285)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6346 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9285 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Politica externă în timpul lui Băsescu - parcurs constant, presărat cu declaraţii şoc

Luni, 21 Decembrie 2009 (17:17:37)

Politica externă în mandatul lui Traian Băsescu a fost una dintre puţinele direcţii constante ale României, finalizându-se cu succes obiectivul intrării în UE. Cu toate acestea, nu au lipsit declaraţiile şocante ale preşedintelui.

Cel mai important aspect al relaţiilor externe ale României în perioada în care Traian Băsescu a deţinut mandatul de preşedinte a fost intrarea în Uniunea Europeană. 1 ianuarie 2007 a fost încununarea unor eforturi ale întregii clase politice româneşti, ale societăţii şi, mai ales, ale diplomaţiei. România a reuşit, practic, să profite de o conjunctură externă prielnică. Asta în timp ce, intern, nu se poate spune nici pe departe că România a ştiut să-şi însuşească toate beneficiile statutului de membru al UE. De asemenea, autorităţile din România au reuşit să proiecteze, în general, o imagine a unei ţări cu politică externă previzibilă şi stabilă, inclusiv prin respectarea promisiunilor privind prezenţa militară în zone de conflict, în ciuda pierderii unui număr însemnat de vieţi omenşti. Au existat şi unele momente de creştere a vizibilităţii, cum ar fi găzduirea, în 2008, a celui mai mare summit NATO şi recenta obţinere a unui portofoliu important în viitoarea Comisie Europeană.

În acelaşi timp, de-a lungul mandatului lui Băsescu au existat momente negative din punct de vedere extern, cum ar fi scandalurile legate de românii din Italia şi Spania. Pe de altă parte, se poate constata o ineficienţă în relaţia cu Statele Unite, ţară care, în ciuda parteneriatului strategic bilateral şi a mult lăudatei prietenii în NATO, încă impune vize României. De asemenea, se poate spune că SUA privesc România ca pe un partener inferior, din moment ce un reprezentant al Ambasadei, aflat băut la volan, a scăpat nepedepsit după ce a produs un accident grav soldat cu moartea muzicianului Teo Peter.

Traian Băsescu s-a făcut remarcat pe plan extern cu o serie de declaraţii şocante, al căror impact nu a putut fi evaluat în totalitate. Declaraţiile acestuia au vizat, de-a lungul mandatului şi chiar înainte de începutul acestuia, oficiali francezi, poziţia Rusiei în relaţia cu vecinii şi cu Uniunea Europeană şi NATO, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi, nu în ultimul rând, atitudini împotriva Consituţiei României din partea unui preşedinte al unei ţări vecine.

Candidatul la Preşedinţie Traian Băsescu şoca opinia publică din România şi din Franţa, în 2004, cu ocazia unei vizite la Bucureşti a premierului francez, cu care a avut o întâlnire, alături de liderul PNL Călin Popescu Tăriceanu. Băsescu a declara, în contextul acelei vizite, că delegaţia franceză condusă de Jean-Pierre Raffarin a sosit la Bucureşti "pentru a-şi lua tainul" - făcând aluzie la contractele semnate cu acel prilej la sediul Guvernului. Băsescu i-a transmis o scrisoare ambasadorului Franţei la Bucureşti, Philippe Etienne, în care îşi manifesta "regretul" că în discuţiile cu premierul francez nu a fost informat despre semnarea unui contract fără licitaţie publică pentru construirea unui tronson de autostradă între Comarnic şi Braşov.

Băsescu susţinea că şi-ar fi exprimat dezacordul în cadrul discuţiilor avute cu premierul Franţei, ca fost ministru al Transporturilor, dacă ar fi fost informat despre încheierea acestui contract. Ministru de Externe la acea vreme, Mircea Geoană, declara că modul în care Traian Băsescu l-a insultat grav pe premierul Jean-Pierre Raffarin, un lider al unei ţări prietene, denotă iresponsabilitate şi demonstrează că liderul PD nu este pregătit pentru a ocupa funcţia de preşedinte al ţării. Tot în 2004, Băsescu spunea, referindu-se la politica externă, că întîlnirile la nivel înalt nu trebuie să mai fie prilej de turism extern pentru alaiuri inutile sau surse pentru fotografii electorale.

Tot în timpul campaniei electorale din 2004, Băsescu a surprins politicienii autohtoni şi diverşi analişti, dar a deranjat şi unele cancelarii europene, vorbind, vizavi de politica externă a României în viitorul său mandat, despre "axa Washington-Londra-Bucureşti". Folosirea termenului "axă" şi neincluderea Buxelles-ului în enumerare a stârnit un val de reacţii interne şi externe. După instalarea la Cotroceni, el şi-a explicat de mai multe ori viziunea de politică externă, dar a mai nuanţat afirmaţiile din campanie, precizînd că termenul "axă" a fost nepotrivit şi că, de fapt, unul dintre principalele obiective ale României este integrarea în Uniunea Europeană, proces în care relaţiile cu Franţa şi Germania sunt, de asemenea, importante.

Preşedintele le-a prezentat ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti, pe 18 ianuarie 2005, direcţiile de politică externă ale administraţiei sale, între care aderarea la UE, dialogul strategic cu SUA şi relaţia specială cu Marea Britanie, relaţiile cu vecinii, importanţa Mării Negre. Şeful statului spunea atunci că România poate fi un factor de stabilitate şi de echilibru între Marea Neagră şi Balcanii de Vest, dar şi în regiune. Şeful statului spunea că relaţia cu Ungaria este un exemplu de colaborare cu vecinii şi că speră că autorităţile de la Kiev vor manifesta deschidere pentru o relaţie apropiată cu România. Preşedintele a mai spus că România îşi propune un dialog politic util, pragmatic şi eficient cu Federaţia Rusă. Pe de altă parte, şeful statului a precizat că autorităţile române sunt ferm hotărîte să protejeze identitatea tuturor minorităţilor naţionale, dar că "enclavizarea pe criterii etnice este de neconceput".

Relaţia României cu Republica Moldova în timpul mandatului lui Traian Băsescu a evoluat de la o aparentă deschidere între cele două ţări în anul 2005 spre o deteriorare accentuată până la finele lui 2008 şi chiar o îngheţare în 2009, cel puţin până la înfrângerea în alegeri a regimului Voronin. În tot acest timp însă, România a susţinut că locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Băsescu şi Tăriceanu, alături de toţi miniştrii de Externe care s-au succedat la Bucureşti, au invocat în repetate rânduri necesitatea includerii Moldovei în grupul ţărilor din Balcanii de Vest în perspectiva extinderii UE şi neabandonarea statului vecin. Pe de altă parte, Băsescu s-a comportat faţă de românii din Moldova ca faţă de un bazin electoral important, cu toate implicaţiile pozitive şi negative. Una din primele vizite făcute de preşedintele Traian Băsescu în mandatul său a fost la Chişinău, ocazie cu care a părut că relaţiile bilaterale, care intraseră într-un regres, pot fi reluate şi dezvoltate, în paralel cu deteriorarea relaţiilor Republicii Moldova cu Federaţia Rusă. Vladimir Voronin chiar i-a trimis, în răspuns, "fratelui" său de peste Prut 11.000 de sticle de vin.

Băsescu declara, în iulie 2006, la dejunul oferit elevilor olimpici la istorie din Republica Moldova, că România a oferit ţării vecine varianta de a intra împreună în UE şi că, deşi am rămas singurul popor încă separat, reîntregirea se va realiza în interiorul UE. "Este, însă, opţiunea autorităţilor de la Chişinău şi a poporului Republicii Moldova ce ar trebui să facă", declara Băsescu. În replică, Voronin a declarat, cu ocazia bilanţului anului politic 2006, că România nu a propus oficial Republicii Moldova să adere împreună la UE, dar a evitat să nege că ar fi avut loc discuţii pe această temă.

Băsescu şi Voronin s-au mai întâlnit la Chişinău la 16 ianuarie 2007, când au hotărât crearea a două consulate româneşti temporare în Republica Moldova în oraşele Bălţi şi Cahul. Referindu-se la problema vizelor pentru cetăţenii moldoveni care vor să călătorească în România, Vladimir Voronin a declarat că "situaţia nu este normală şi trebuie deblocată". "În legătură cu solicitarea de cetăţenie am convenit, împreună cu preşedintele Voronin, că românii şi moldovenii au dreptul la opţiuni mai ales că cele două state aprobă, prin Constituţie, dubla cetăţenie", spunea Băsescu. Preşedintele Băsescu fusese întâmpinat la Chişinău, atât la Preşedinţie, cât şi la secţia consulară şi la Ambasada României, de grupuri de cetăţeni moldoveni pe care i-a asigurat de rezolvarea problemelor legate de acordarea vizelor şi de cetăţenia română. El a susţinut simplificarea acordării cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o în contexte politice, şi pentru familiile acestora. Demersurile legislative au fost finalizate, coincidenţă sau nu, abia în 2009, în timpul campaniei pentru prezidenţialele de la Bucureşti.

Relaţiile au început însă să se degradeze, Voronin acuzând România că încearcă să elimine fosta republică sovietică prin umilirea limbii şi culturii acesteia şi prin oferirea de cetăţenie română în masă moldovenilor. El preciza că relaţiile cu Rusia, afectate de acuzaţiile potrivit cărora Kremlinul a susţinut rebeliunea de durată din estul Republicii Moldova, s-au îmbunătăţit, ceea ce înseamnă că perspectivele de rezolvare a conflictului din regiunea transnistreană s-au îmbunătăţit. "În secolul XX, România a avut un interes constant pentru pământul nostru, teritoriul nostru. Din cauza acestui interes, acum duc o politică naţionalistă şi «unionistă». Are loc o intervenţie împotriva statalităţii Moldovei, a poporului ei, a istoriei şi a limbii", spunea el. De asemenea, Voronin susţinea că autorităţile de la Bucureşti l-au convins pe fostul preşedinte moldovean Mircea Snegur să înceapă războiul cu Transnistria. "Bucureştiul nu recunoaşte existenţa moldovenilor în România. Asta înseamnă că autorităţile române nu recunosc nici limba şi nici naţiunea moldovenească", susţinea Voronin.

Autorităţile de la Chişinău au anunţat, în decembrie 2007, că doi diplomaţi ai ambasadei României au fost declaraţi persona non grata pentru incompatibilitatea activităţii lor cu statutul diplomatic deţinut, aceştia trebuind să părăsească ţara în 24 de ore. În replică, preşedintele Băsescu le-a propus prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu şi ministrului de Externe Adrian Cioroianu să nu expulzeze diplomaţi moldoveni ca răspuns la gestul Chişinăului, argumentând că România are relaţii speciale cu Republica Moldova. Băsescu le spunea diplomaţilor români, pe 23 decembrie 2008, referitor la Moldova, că România a făcut tot ce putea şi că "e rândul să mai vrea şi Chişinăul". "Moldova rămâne marea noastră grijă, dar aş spune că practic am făcut tot ce ţinea de noi şi din punct de vedere diplomatic, şi din punct de vedere al susţinerii la UE. Mai trebuie să vrea şi Chişinăul. Dar perseverăm", spunea Băsescu.

În primăvara anului 2009, au avut loc alegeri legislative, al căror rezultat a fost contestat prin manifestări de amploare la Chişinău, reprimate de autorităţi, fapt reflectat pe măsură de presa din România şi din Europa. Voronin a acuzat dur România de revizionism sau şovinism şi că se implică în destabilizarea ţării şi în manifestaţiile de la Chişinău. În replică, Traian Băsescu declara că România va respinge oricând acuzaţii potrivit cărora ar fi fost implicată în revoltele de după alegerile din aprilie din Republica Moldova sau că va fi implicată în treburile interne ale acestui stat. "Ce vă pot spune cu certitudine este că noi am mai văzut aceste întâmplări. Le-am văzut la Bucureşti în decembrie 1989, când, tot aşa, un conducător comunist nu şi-a înţeles propriul popor şi mai ales n-a înţeles tânăra generaţie şi poate domnul Voronin se uită la filmele din decembrie 1989 de la Bucureşti. O să vadă că pe stradă erau tinerii care vroiau libertate. Tinerii care vroiau spre Europa. Nu erau cei care îl votau pe Ceauşescu", spunea Băsescu, subliniind că autorităţile de la Bucureşti nu sunt intimidate de "acţiunea brutală" a Chişinăului.

Când s-a pus problema reluării alegerilor de la Chişinău, Băsescu s-a pronunţat în favoarea forţelor democratice. Atitudinea lui Băsescu, ca şi cele ale altor politicieni de la Bucureşti, au fost condamnate de R.Moldova, considerând că este vorba de ingerinţe în afacerile interne. "Autorităţile Republicii Moldova constată cu profundă îngrijorare intensificarea amestecului în afacerile interne ale Republicii Moldova de către statul vecin România. În pofida faptului că, din cauza declaraţiilor şi acţiunilor autorităţilor româneşti, relaţiile moldo-române au fost deteriorate considerabil, Republica Moldova a încercat să utilizeze toate căile posibile pentru a preveni tensionarea în continuare a acestor relaţii", susţinea Guvernul moldovean. Voronin s-a lansat în noi acuzaţii la adresa autorităţilor române, afirmând că este imposibil să ia decizii împreună cu regimul de la Bucureşti.

În octombrie 2009, într-un interviu, Băsescu a vorbit despre o "mână de ajutor" acordată lui Voronin, în 2005, pentru a ajunge preşedinte. Ulterior, el şi-a nuanţat declaraţia, precizând că "ajutorul" acordat lui Voronin a fost "consonant" cu cel din partea altor state europene, menţionând că nu doar el, ci mai mulţi lideri europeni au fost păcăliţi de promisiunile comunistului de la Chişinău.

Relaţia cu Ucraina a cunoscut, în timpul mandatului lui Băsescu, o oarecare îmbunătăţire, unul din aspecte fiind regimul vizelor. Un succes al României a fost câştigarea procesului de la Haga, privitor la delimitarea platoului continental la Marea Neagră. Cu toate acestea, Băsescu a reproşat în repetate rânduri modul în care ţara vecină gestionează drepturile cetăţenilor etnici români. România a susţinut integrarea Ucrainei în structurile euro-atlantice, în declaraţii făcute atât în vizite bilaterale, ci şi cu ocazia participării părţii române la summit-uri internaţionale, inclusiv la NATO. Preşedintele a criticat, pe de altă parte, prevederi ale tratatului româno-ucrainean, precizând că România încearcă să corecteze Tratatul cu Ucraina, prin mecanisme bilaterale, pentru că o renegociere a documentului ar presupune denunţarea în prealabil a acestuia, procedură care ar putea dura foarte mult. "E dificil să denunţi Tratatul cu Ucraina, pentru că nu se ştie cât durează negocierea unui tratat cu Ucraina", spunea Băsescu. El menţiona că se încearcă corectarea prin mecanisme bilaterale a unor lucruri care au fost "superficial negociate" şi acceptate de partea română.

Referindu-se la faptul că României i s-a cerut, în 1996, când s-a pus problema intrării în NATO, să îşi rezolve problemele cu vecinii, Băsescu a spus că, la acel moment, Bucureştiul a exagerat în relaţia cu Ucraina. "Am răbdat de prea mulţi ani obrăznicia unora care şi-au dat ţara pe nerăsuflate sau au lăsat interesul naţional după uşă când au semnat Tratatul cu Ucraina", a adăugat preşedintele, precizând că, din cauza unor slăbiciuni în negocierea acelui tratat, ajunsese România în situaţia de a se adresa Curţii de la Haga.

La începutul anului 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina. Zona care revine României conţine circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol. Preşedintele Băsescu spunea, în replică, faptul că soluţia dată de Curtea de la Haga este corectă, dreaptă şi a adăugat că, fără îndoială, România şi Ucraina vor respecta decizia, aşa cum decurge din obligaţiile prevăzute în Carta ONU.

Un site ucrainean anunţa, pe 23 ianuarie 2009, că Traian Băsescu va efectua o vizită oficială la Kiev, în perioada 25-26 februarie. Site-ul preciza că Iuşcenko a discutat cu ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, în timpul vizitei acestuia la Kiev de la finele lunii ianuarie, despre organizarea vizitiei omologului său român. Administraţia Prezidenţială anunţa, pe 5 februarie, că într-o discuţie telefonică ce a avut loc la iniţiativa şefului statului ucrainean, preşedintele Traian Băsescu a precizat faptul că va onora invitaţia lansată anul trecut de a efectua o vizită oficială la Kiev, în perioada 25 – 26 februarie, "având în vedere calendarul contactelor la nivel înalt dintre România şi Ucraina, ce prevede întâlniri anuale ale şefilor de stat". Însă vizita a fost contramandată în ultimul moment, Ministerul de Externe precizând, foarte pe scurt, că nu au putut fi finalizate toate detaliile de conţinut ale acesteia. Ucraina ceruse României să adopte măsuri astfel încât acordul între Guvernele celor două ţări cu privire la micul trafic la frontieră să poată fi semnat în timpul vizitei şefului statului român. În cursul vizitei era programată şi cea de a doua întâlnire a comisiei prezidenţiale România-Ucraina. Vizita nu a mai fost reprogramată. Preşedintele Băsescu spunea, în vara anului 2009, la o întâlnire de la Cotroceni cu români din Ucraina, că speră ca situaţia etnicilor români din ţara vecină să se îmbunătăţească prin dialogul cu Kievul. El făcea un apel la respectarea drepturilor etnicilor români la educaţie în limba maternă.

Gestionarea relaţiei României cu Federaţia Rusă a fost, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, un subiect în legătură cu care şeful statului a fost criticat. Preşedintelui i-au fost reproşate o serie de declaraţii despre care s-a spus că zădărnicesc eforturile României de a avea o relaţie pragmatică cu Rusia. Băsescu a ajuns la Moscova încă din prima jumătate a lunii februarie 2005, însă temele cu priză la poporul român – Tezaurul şi Pactul – nu au fost abordate în discuţia cu pe atunci preşedintele Vladimir Putin, ci doar cele economice. Şeful statului român i-a dat asigurări preşedintelui Putin că eventuala instalare de baze militare americane în România nu va fi un act ostil Rusiei. Pe de altă parte, Băsescu i-a cerut şefului statului rus ca România să fie implicată în sistemul de negociere a unei soluţii pentru rezolvarea problemei transnistrene. Bucureştiul şi Moscova au stabilit să colaboreze într-o serie de proiecte economice, inclusiv în producerea de armament. De altfel, Traian Băsescu s-a dus la Moscova însoţit de o delegaţie numeroasă, care a cuprins şi un grup de oameni de afaceri, deoarece Rusia putea redeveni o piaţă importantă pentru România. Vladimir Putin declara că Rusia şi România au reuşit "să pună capăt declinului" relaţiilor lor. Băsescu şi Putin au făcut schimb de numere de telefon. Băsescu şi-a exprimat speranţa că va deveni "unul dintre prietenii europeni" ai lui Putin, iar natura relaţiei lor să îi permită să îl contacteze "telefonic oricînd" pe Putin şi să îl determine pe acesta să facă acelaşi lucru.

Ajuns acasă, Băsescu a condamnat public Pactul Ribbentrop-Molotov, iar într-o vizită în SUA a spus că Moscova tratează Marea Neagră ca pe un lac rusesc, deoarece nu doreşte internaţionalizarea problemelor din zonă. Şeful statului român mai spunea că democraţiile occidentale trebuie să-şi îndrepte atenţia asupra regiunii Mării Negre "până nu este prea târziu", pentru a evita repetarea unor situaţii similare cu ceea ce s-a întâmplat în Balcanii de Vest. Răspunzând unei întrebări referitoare la aprecierea sa că autorităţile de la Moscova tratează Marea Neagră ca pe un lac rusesc, preşedintele Băsescu a răspuns: "Eu nu fac afirmaţii de acum. Marea Neagră este tratată ca un lac rusesc de sute de ani. Nu v-aţi dat seama până acum?".

Într-o altă vizită în Statele Unite, Băsescu declara că "Gazprom este mai eficient decât Armata Roşie în a demonstra dependenţa Europei de resursele ruseşti". Băsescu mai spunea că monopolul Gazprom în furnizarea de resurse energetice constituie un risc ridicat şi că, din acest motiv, deciziile politice pentru a începe proiecte alternative de furnizare şi transport al energiei nu mai pot fi amânate.

El menţiona, în diverse ocazii, că Rusia trebuie să renunţe la folosirea preţului la gaze pe plan extern ca un mijloc de presiune politică. Declaraţiile sale au stârnit reacţii interne, preşedintele fiind criticat şi acuzat de faptul că relaţia României cu Rusia are de suferit din cauza sa. Cu altă ocazie, Băsescu susţinea că reformele la Marea Neagră sunt îngreunate de monopolul energetic al Rusiei în zonă, că regresul liberalizării şi privatizării coloşilor energetici ruseşti este evident şi SUA ar trebui să includă strategia energetică eurasiatică în dialogul transatlantic.

Declaraţiile preşedintelui fuseseră făcute în contextul în care Rusia sistase, în repetate rânduri, livrarea de gaze naturale către Uniunea Europeană, invocând întârzieri la plată ale Ucrainei. La începutul anului 2009, Guvernul rus, citat de RIA Novosti, a anunţat că preşedintele român, Traian Băsescu, i-a spus premierului rus Vladimir Putin, într-o conversaţie telefonică, faptul că România împărtăşeşte opinia Moscovei conform căreia Kievul este responsabil pentru blocarea tranzitului gazului rusesc spre Europa. Partea română a confirmat, fără a da detalii, că şeful statului a purtat o convorbire telefonică cu premierul rus Vladimir Putin.

România a găzduit, în aprilie 2008, cel mai mare summit din istoria NATO. La Bucureşti au fost prezenţi şefii de stat şi de guvern din Organizaţie, precum şi cei ai statelor aliate. Preşedintele Putin, aflat în 2008 la final de mandat, a venit la Bucureşti la Summit-ul NATO, ocazie cu care a avut o întâlnire cu preşedintele Băsescu. Vizita lui Putin a fost prima a unui şef de stat rus în România după 1990. De asemenea, la Bucureşti a avut loc atunci, o întâlnire informală, între George Bush, Vladimir Putin, Jose Manuel Durao Barroso şi Traian Băsescu, în calitate de gazdă. Cu ocazia întâlnirii din marja summit-ului NATO, Putin l-a invitat pe Băsescu să facă o vizită în Rusia. Vizita lui Băsescu la Moscova nu a mai avut loc. Băsescu le spunea diplomaţilor români, pe 23 decembrie 2008, că se poate vorbi despre un semieşec în relaţia cu Rusia.

România a fost un susţinător al demarării proiectului european Nabucco, iar Rusia a făcut presiuni pentru un proiect alternativ, South Stream. Preşedintele Băsescu declara, răspunzând unei întrebări despre implicarea României în proiectul South Stream, că partea română nu va fi în afara acestuia în condiţiile în care acesta se va realiza, menţionâd însă că prioritar este Nabucco. Băsescu a declarat că partea română doreşte, în relaţia cu Moscova, excluderea firmelor intermediare din contractul cu Gazprom, precizând că, în urma unor discuţii oficiale, a înţeles că partea rusă este de acord.

Premierul Putin a făcut, în ianuarie 2009, o declaraţie unui ziarist român prezent la o conferinţă la Moscova, despre implicarea României în South Stream şi despre problema firmelor intermediare. "Noi nu suntem împotrivă ca România să participe la proiectul South Stream. Asta e primul aspect. În al doilea rând e problema firmelor intermediare care livrează gaze pe piaţa românească, iar preşedintele Băsescu a ridicat această problemă la ultima discuţie telefonică avută cu mine. Noi suntem de acord să trecem la relaţii directe cu companiile naţionale", a declarat Putin. Putin a transmis preşedintelui român, prin intermediul reporterului TVR, oferta de a vinde României tot volumul de gaz rusesc de care Ucraina are nevoie într-un an, pentru ca ulterior acesta să fie revândut Kievului. "Dar eu am pentru România o contraofertă care cred eu că va fi greu s-o refuzaţi. Vă rog să-i transmiteţi acest lucru preşedintelui Băsescu! Tot volumul de gaz rusesc de care Ucraina are nevoie într-un an suntem dispuşi să-l vindem companiei de stat din România şi după aceea să-l vindeţi mai departe Ucrainei. E bună oferta? Sper că aţi consemnat-o", a spus Putin, adresându-se jurnalistului.

Relaţia României cu SUA a avut, în timpul mandatului preşedintelui Băsescu, o dezvoltare mai ales pe partea economică, dovezi fiind, printre altele, prezenţa Oracle în ţara noastră şi, de asemenea, investiţia Ford de la Craiova. Preşedintele Băsescu şi-a însuşit merite legate de decizia americanilor de la Ford de a veni la Craiova. Pe de altă parte, problema vizelor cu SUA nu a fost rezolvată, în ciuda declaraţiilor sonore legate de relaţiile foarte bune dintre cele două părţi.

Preşedintele Băsescu declara, pe 2 octombrie 2005, după întâlnirea cu Stephen Hadley, consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui SUA, că negocierile româno-americane privind amplasarea bazelor militare SUA în România sunt încheiate, urmând să fie semnat acordul în acest sens. Acordul a fost semnat în decembrie de secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, la Cotroceni.

Băsescu a făcut două vizite oficiale în SUA în timpul mandatului său, dar cea mai răsunătoare întâlnire dintre şefii de stat român şi american din punct de vedere al contextului şi al imaginii a fost cea din aprilie 2008, când George W. Bush a venit în România. Băsescu şi Bush s-au întâlnit la Neptun, ocazie cu care preşedintele american a mulţumit României pentru că este membră NATO, iar poporului român pentru contribuţia în Irak şi Afganistan, apreciind şi spiritul de conducere al preşedintelui român. Declaraţia de presă a fost un prilej de amabilităţi, dar şi de declaraţii care au ilustrat adevărata atitudine americană faţă de România. Bush a declarat că el şi soţia sa sunt foarte încântaţi de primirea şefului statului român şi a încântătoarei sale soţii. "Mi-a plăcut mâncarea pe care mi-aţi oferit-o. Mi-a plăcut foarte mult îngheţata românească. Recomand celor care încă nu au gustat-o să o facă", spunea Bush.

El a răspuns şi la o întrebare legată de problema vizelor pentru cetăţenii români. Răspunsul fusese aşteptat îndelung de români, însă a fost ambiguu şi vag. Bush spunea că înţelege frustrarea românilor în ceea ce priveşte vizele, că a discutat acest subiect cu Traian Băsescu şi se va colabora pentru îmbunătăţirea situaţiei. Bush a spus că a încercat să convingă Congresul să modernizeze legea vizelor, că aceasta a fost modificată, dar conţine încă anumite obstacole pentru ţări precum România. Bush a spus că preşedintele român a expus problema vizelor foarte "articulat". "Cetăţenii spun: «Stai un pic, noi contribuim cu militari în Irak şi cu toate astea nu suntem trataţi ca alte state din Uniunea Europeană». Şi aceste frustrări sunt de înţeles, aşa că m-am adresat Congresului şi am încercat să îl determin să modernizeze Legea vizelor şi, deşi au făcut-o, încă are bariere pentru naţiuni precum România", a spus Bush.

După ce a răspuns la întrebarea legată de vize, Bush a mulţumit ziariştilor, ca şi cum conferinţa s-ar fi încheiat. Traian Băsescu a intervenit însă, spunând că doreşte să facă o completare. "Două probleme delicate şi care sunt vizibile pentru publicul român au fost abordate: atât problema vizelor, cât şi problema Teo Peter. La amândouă sperăm să găsim rapid şi decizia pe care domnul preşedinte Bush a luat-o a fost ca în perioada imediat următoare să demarăm pentru vize mecanismele bilaterale", a adăugat Băsescu, fără a face alte precizări. După vizita lui Bush în România, preşedintele Traian Băsescu declara că problema Teo Peter se va rezolva şi că întârzierea este determinată de faptul că partea română nu este satisfăcută de soluţia oferită.

Teo Peter a murit în 4 decembrie 2004, într-un teribil accident de circulaţie. O maşină a Ambasadei SUA la Bucureşti a intrat într-o intersecţie pe culoarea roşie a semaforului şi a lovit în plin taxiul în care se afla basistul trupei Compact. Şoferul - puşcaşul marin Christopher R. Van Goethem - a scăpat de acuzaţia de omor, în urma unui proces derulat în Statele Unite.

O vizită importantă la Bucureşti a fost cea a vicepreşedintelui SUA Joe Biden, din toamna anului 2009. Preşedintele Băsescu, care din vara anului 2009 nu a făcut nicio vizită de stat remarcabilă, a ţinut să declare, ulterior, că vizita lui Biden demonstrează că România nu a fost izolată pe plan extern.

Traian Băsescu declara, în campania electorală din 2004, că unele capitole ale negocierilor de aderare la UE ar trebui redeschise, el criticând modul în care partea română şi-a susţinut interesele. Declaraţia a stârnit reacţii vehemente în mediul politic de la Bucureşti, dar şi la nivelul Uniunii Europene. Băsescu promitea că va face ca integrarea europeană să nu reprezinte un spectacol politic şi aranjamente de culise. "Nu negocieri în genunchi sau cumetrii între lideri politici", continua el. Din primele zile ale mandatului însă, Băsescu le-a cerut ziariştilor să uite declaraţiile sale din campanie, legate de redeschiderea unor capitole de negociere cu UE.

O latură importantă a politicii externe a României, în primul an de mandat al lui Băsescu, a vizat schimbarea atitudinii faţă de declaraţiile politicienilor occidentali. Şeful statului le-a transmis comisarilor europeni că România nu mai acceptă etichetări generale de ţară coruptă, iar politicienii vest-europeni care fac astfel de afirmaţii vor fi luaţi în seamă doar dacă vor face nominalizări. Cu o altă ocazie, el a atras atenţia că ţara noastră nu face cadouri de contracte, în politica externă. La solicitările UE de a prinde marii corupţi într-un anumit termen, Băsescu a replicat că nimeni nu poate da normă şi termene Justiţiei.

România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007, dar nu a reuşit, inclusiv din cauza situaţiei politice încordate, să beneficieze în totalitate de noul statut. Autorităţile nu au reuşit să lase la o parte disputele politice şi să acţioneze coerent pentru absorbţia fondurilor europene. Un aspect pozitiv al relaţiilor cu Uniunea Europeană a fost recenta desemnare a lui Dacian Cioloş pentru portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană.

Unul din subiectele fierbinţi ale României în relaţia cu Uniunea Europeană a fost capacitatea ţării noastre de a răspunde exigenţelor comunitare în ceea ce priveşte Justiţia. Odată cu intrarea în UE a fost convenit introducerea unui Mecanism de Cooperare şi Verificare în domeniu. Periodic, Comisia Europeană a publicat rapoarte privind evoluţia Justiţiei, evidenţiind progresele, atâtea câte au fost, dar şi neîmplinirile. La începutul anului 2009, autorităţile de la Bucureşti au decis că este necesară contractarea unui masiv împrumut extern, în condiţiile crizei economice, de la FMI, CE şi instituţii financiare europene. În momentele de negociere, înainte de semnare, au apărut informaţii despre posibilitatea ca Executivul comunitar să condiţioneze acordarea împrumutului de realizarea prevederilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Preşedintele Băsescu declara că este exclusă condiţionarea de către CE a acordării împrumutului către România de Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie, menţionând că, dacă acest lucru va fi, totuşi, impus, partea română ar putea renunţa la împrumutul de la UE. El a mai spus că a fost depus un efort diplomatic pentru a nu se ajunge la această situaţie, menţionând că a vorbit personal cu preşedintele CE Jose Barroso şi, de asemenea, că au existat discuţii cu comisarul pentru finanţe Joaquin Almunia şi cu statele membre UE. "Am acceptat menţionarea mecanismului, dar nu condiţionarea acordării tranşelor", a spus Băsescu.

Preşedintele a avut, în 2009, două poziţii critice la adresa Comisiei Europene. Băsescu declara, în timpul verii, la Paris, insatisfacţia faţă de modul în care Comisia Europeană a reacţionat la evenimentele care au avut loc la Chişinău după alegerile parlamentare. Băsescu a spus că a abordat, în discuţiile purtate la nivel înalt în Franţa, subiectul legat de evenimentele care au avut loc la Chişinău imediat după alegeri. "Nu fac niciun secret din a vă spune că mi-am manifestat insatisfacţia pentru modul în care Comisia Europeană, spre deosebire de Parlamentul European, care a reacţionat foarte corect, mi-am manifestat insatisfacţia cu privire la modul în care Comisia a reacţionat", spunea Băsescu.

De asemenea, el încuraja, la Bucureşti, Guvernul să acţioneze pentru capitalizarea CEC, "să nu aştepte birocraţii de la CE". El vorbea despre un aviz al Comisiei Europene necesar pentru ca Bucureştiul să poată capitaliza CEC-ul, spunând că documentul de la Bruxelles a întârziat inacceptabil de mult. El critica birocraţia de la Bruxelles, premieră printre politicienii români.

O perioadă delicată a relaţiilor externe ale României a fost cea în care imaginea românilor din Italia şi Spania a avut de suferit în urma modului în care presa a reflectat o serie de crime şi de jafuri comise de unii dintre aceşti cetăţeni. Băsescu a susţinut, public, că România condamnă violenţele românilor din statele UE, că îşi va asista cetăţenii acuzaţi. De asemenea, inclusiv cu ocazia unor deplasări externe, el a cerut tratarea românilor ca cetăţeni europeni. El nu a pierdut ocazia, alfat în acele deplasări, să participe la mitinguri în care să facă băi de mulţime printre românii prezenţi, unii dintre aceştia purtând în unele ocazii, coincidenţă sau nu, însemne portocalii ale democrat-liberalilor.

De asemenea, preşedintele Băsescu a cerut prioritate la acordarea cetăţeniei pentru românii care studiază în România şi provin din diasporă. El a propus ca, odată cu obţinerea diplomei de bacalaureat sau de licenţă, aceşti tineri să obţină şi cetăţenia română. Preşedintele a precizat că se referă la tinerii din Republica Moldova, Serbia, precum şi Ucraina, dar a subliniat că, în cazul acesteia din urmă, condiţia va fi îndeplinită doar dacă tinerii renunţă la cetăţenia ucraineană, doarece Kievul nu acceptă dubla cetăţenie. Preşedintele a insistat ca Legea cetăţeniei să prevadă condiţii mai uşoare de obţinere a cetăţeniei de către moldoveni.

Preşedintele a făcut o vizită, în februarie 2009, la Budapesta, declarând, la finalul discuţiilor cu omologul său ungar, László Sólyom, în conferinţa de presă comună, că în România nu va exista niciodată autonomie teritorială. În aceeaşi conferinţă, preşedintele Ungariei a declarat că ţara sa va continua să susţină această aspiraţie a minorităţii maghiare din România. Băsescu a atenţionat Guvernul de la Bucureşti, în altă ocazie, că în primăriile din Harghita şi Covasna deţinute de etnici maghiari se produc adesea epurări românilor. Declaraţiile lui Băsescu au stârnit reacţii în ţară, mai ales în rândul reprezentanţilor maghiarilor, ceea ce a dus la reintrarea pe agenda publică a subiectelor aparent epuizate precum autonomia teritorială şi relaţiile interetnice.

Laszlo Solyom a participat, în martie 2009, în Harghita, la evenimentele organizate cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni. Vizita a stârnit o serie de controverse, pornind de la informaţiile legate de refuzul autorităţilor române de a acorda permisul de aterizare pe Aeroportul Târgu Mureş pentru avionul care urma să-l aducă pe Solyom. Preşedintele ungar a intrat în România, în cele din urmă, cu o coloană de patru maşini pe la Borş şi s-a îndreptat spre judeţul Harghita, fără a cere autorităţilor române protecţie. Solyom a afirmat ulterior că gestul părţii române de a nu acorda autorizaţie de zbor a fost "curios, inamical şi neprietenos". De asemenea, diplomaţia de la Budapesta a afirmat că vizita preşedintelui ungar "a fost periclitată de faptul că autorităţile române au anulat permisul de aterizare, în ciuda faptului că o comunicare oficială a datelor vizitei a fost transmisă Ministerului de Externe din România, autorităţile ungare cerând celor române «o colaborare tehnică»".

După două săptămâni în care a refuzat, în ciuda insistenţelor presei, să comenteze evenimentul, preşedintele Băsescu declara că şeful statului ungar nu respectă, frecvent, prin declaraţiile sale, Constituţia României, menţionând că toţi demnitarii de la Budapesta sunt bineveniţi în România, cu cererea expresă ca nimeni să nu facă declaraţii care contravin Legii fundamentale române. "Eu cred că lucrurile s-au făcut foarte transparent şi cu implicarea exactă a instituţiilor care aveau atribuţiuni", spunea Băsescu, referindu-se la modul în care preşedintele ungar a fost primit în Transilvania. Băsescu menţiona că preşedintele Solyom a anunţat iniţial că vine cu un avion militar şi cu un elicopter militar. El menţiona, răspunzând unei întrebări, că aeronava cu care se deplasează preşedintele României nu are regim militar de zbor, ci este înregistrată "comercial, civil".

Băsescu adăuga însă că nu ar fi fost o problemă să vină în România zece elicoptere militare ungureşti, precizând însă că acestea ar fi trebuit "să ştie unde vin": "Nu puteau să vină la autoguvernarea Harghita, puteau să vină la Consiliul Judeţean Harghita". Referitor la faptul că partea ungară şi-a rectificat cererea, iar Băsescu a răspuns: "Prea târziu, se anulase survolul". Băsescu a spus, despre omologul său ungar, că "frecvent, prin declaraţiile sale, nu respectă Constituţia României". "A făcut-o cu mine de faţă, în octombrie, când din politeţe am participat la venirea dânsului în secuime şi am participat la un miting", a spus Băsescu. Declaraţiile şefului statului român au stârnit câteva reacţii, dar subiectul a dispărut în foarte scurtă vreme din atenţia publică, ambele părţi, şi cea română şi cea ungară, preferând parcă să aştearnă tăcerea asupra acestor acuzaţii ale lui Băsescu.

Engleza vorbită, cu diverse ocazii, de şeful statului a fost uneori ironizată de presa din România, ceea ce nu l-a împiedicat pe acesta să afirme "Uitaţi-vă la mine cum vorbesc engleza", pentru a-şi susţine teoria conform căreia cu cât elevii vor învăţa mai puţine materii, cu atât vor excela în competenţele pe care şi le aleg.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Politica externă în timpul lui Băsescu - parcurs constant, presărat cu declaraţii şoc.
 Vizualizări articol: 313 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Politica externă în timpul lui Băsescu - parcurs constant, presărat cu declaraţii şoc0.05

Optik Tataru
Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei