Gabriel MANȚĂ

La ultima strigare, Timişoara a fost singura victorioasă şi daţi-mi voie să cred că nu întâmplător. Bucur şi Goga erau nişte copii pe atunci, dar ceva-ceva transmit numele alea afişate de suporteri la ultimul meci acasă. Una dintre zilele dureroase ale istoriei oraşului a fost mângâiată platonic de echipa de fotbal. Un reper poate prea plăpând acum, când ne obsedează titlul “dumasian”, suprapus termenului stupid de expirare a “stupid pipălului”. Fără concluzii.
În altă parte de ţară, Bărăganul este răscolit de viscol şi de perspectiva meciului cu Liverpool. Se poate spune că primul argument pentru rămânerea Bursucului la câmpie a fost adus de urna UEFA. I s-a făcut cadou o vitrină în care se va expune fotbalului englez pe Anfield. Petrescu, mijlocaşul de filigran de la Chelsea, va fi completat de Petrescu, antrenorul care a eliminat Liverpool. Se apropie Crăciunul şi a visa cu ochii deschişi e chiar indicat, dacă nici acum, atunci când?!
Fiindcă tot a fost desemnat cel mai bun antrenor român la toate anchetele (neplăcut cuvânt!) de sfârşit de an, trebuie spus că merită cu vârf şi îndesat această titulatură. Dincolo de scăpările sale, Dan Petrescu a luat tot caimacul în 2009. A fost sărutat pe frunte şi de noroc, e un ingredient necesar pe care vi-l doresc şi dumneavoastră.
Umblă prin târg nişte aprecieri ranchiunoase la adresa lui, care cică i-ar aparţine lui Piţurcă. Eu nu l-aş face pe Satana mai negru decât este, căci, atunci când sursa este Ivanovici, pericolul de intoxicare rivalizează cu virusul gripei porcine. Chiar aşa de repede să fi uitat cei care-i propagă elucubraţiile de mascarada aceea cu vocea “contorsionată” a fotbalistului stelist, care s-a dovedit a fi Ivanovici însuşi?!
Mai bine să ne bucurăm de fotbalul în stare pură. Barcelona nu oboseşte să strălucească nici pe cealaltă faţă a globului. Frumoasă echipă, faini jucători, meşter timonierul (în perioada asta, cuvântul “cârmaci” sună odios)!