Afluxul de imigranţi şi refugiaţi ameninţă să destabilizeze unele ţări precum Grecia, dacă partenerii lor din Uniunea Europeană le lasă singure în faţa acestei probleme ce constituie o sursă de tensiuni sociale exploatate de cei mai extremişti, avertizează Comisia Europeană, citată de AFP.

"Europa nu este solidară şi lasă unele ţări să suporte întregul şoc", spune comisarul european pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Jacques Barrot.

Scandalizat de condiţiile în care sunt ţinuţi solicitanţii de azil în Italia, Malta, Insulele Canare (Spania) şi Grecia, el vrea să relanseze dezbaterea asupra "partajării poverii" referitoare la primirea solicitanţilor de azil între statele membre UE, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Interne ai Uniunii, prevăzută să aibă loc, joi, la Stockholm.

El intenţionează să testeze cu această ocazie intenţiile noii preşedinţii suedeze a UE, mai degrabă ostilă oricăror obligaţii, asemenea altor ţări scandinave şi Germaniei.

Peste 67.000 de persoane au traversat Mediterana în 2008, în încercarea de a intra în Europa, potrivit Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

"Fluxurile de imigranţi care vor veni sunt teribile, iar pericolul este ca Europa să fie mioapă", avertizează Jacques Barrot. "Această situaţie riscă să destabilizeze democraţii ca Grecia în măsura în care ea nu este ţinută sub control", a adăugat el.

Extrema dreaptă din această ţară amplifică tensiunile sociale provocate de prezenţa unui număr mare de refugiaţi fără acte în regulă.

Situaţia este similară în Italia, unde mişcarea xenofobă Liga Nordului, asociată puterii prin intermediul Ministerului de Interne, dictează politica în domeniul imigraţiei.

Liderii acesteia au cerut în urmă cu câţiva ani "să se tragă cu tunul" împotriva ambarcaţiunilor cu imigranţi clandestini, măsură cerută în egală măsură de liderul extremei-drepte britanice, Nick Griffin, devenit recent membru al Parlamentului European.

Jacques Barrot este îngrijorat şi de ţările candidate la aderarea la UE, după vizitele efectuate în centrele de primire din Grecia pe care le-a calificat ca fiind "groaznice şi emoţionante".

"Aceşti oameni m-au aplaudat, iar eu m-am întrebat: eu ce le aduc?".

"Solicit cu tărie să se acorde prioritate problemelor legate de imigraţie (...) însă este dificil să obţinem o adevărată solidaritate" în Europa, regretă el.

Recent, Franţa a făcut un gest în acest sens acceptând să găzduiască 92 de refugiaţi debarcaţi în Malta, unde au obţinut o "protecţie subsidiară", un statut uşor inferior celui de refugiat.

"Poate că este doar o picătură de apă, dar va reuşi să umple paharul", a subliniat ministrul pentru Imigraţie, Eric Besson.

În acelaşi timp, Belgia nu reuşeşte să facă faţă cererilor de azil - aproape 18.000 - iar centrele de primire sunt suprapopulate.

Jacques Barrot doreşte ca "repartiţia internă" a refugiaţilor la nivelul UE să se dezvolte. "Dar Europa este foarte lentă", regretă el.

Ţările europene resping în proporţie de 70 la sută cererile de azil, obligându-i pe candidaţi să intre în clandestinitate. Astfel, aproape opt milioane de străini trăiesc fără o situaţie legală în UE.

"Trebuie să ajungem în situaţia ca cererile de azil să se poată face în ţări terţe", în afara UE, pledează el. "Nu este admisibil ca un solicitant de azil să fie nevoit să plătească unui ghid 5.000 de dolari pentru a ajunge din Turcia la Samos, în Grecia", a exclamat el.

Comisarul şi-a anunţat intenţia de a se deplasa cât mai curând în Turcia şi Libia pentru a negocia acorduri în acest sens. El sugerează ca ambasadorii statelor membre UE din anumite ţări să poată acorda vize umanitare solicitanţilor.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Comisia Europeană cere statelor UE să împărtăşească \"povara\" imigraţiei.

Comentarii