Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoFostul premier polonez, Jerzy Buzek, în vârstă de 69 de ani, a fost ales marţi preşedinte al Parlamentului European, devenind astfel prima personalitate dintr-o ţară est-europeană care accede la această funcţie, relatează AFP.
În vârstă de 69 de ani şi provenind din rândurile formţiunii Platforma Civice, de centru-dreapta, a premierului polonez Donald Tusk, membră a Partidului Popular European (PPE, conservator), el s-a bucurat şi de sprijinul celorlalte două mari grupuri din PE, socialiştii şi liberalii, dar şi de cel al ecologiştilor.
El s-a impus cu 555 de voturi favorabile faţă de 89 acordate candidatului Stângii Unitare Europene (comunişti), suedeza Eva-Britt Svensson, în vârstă de 62 de ani, în cadrul sesiunii constitutive a Parlamentului ales în urma scrutinului european din iunie.
Salutând puterea simbolică a alegerii sale, după exact 20 de ani de la prăbuşirea regimului comunist din Polonia, Jerzy Buzek a declarat că o consideră drept "un semnal" pentru ţările din Europa de Est intrate în Uniunea Europeană după 2004 şi un "omagiu" adus milioanelor de cetăţeni care au contribuit la căderea Cortinei de Fier.
"De cinci ani construim împreună Europa unită. Nu mai există noi (în Est) şi voi (în Europa Occidentală)", a subliniat el, în ovaţiile sălii.
Jerzy Buzek, care îi succede creştin-democratului Hans-Gert Poettering, i-a oferit acestuia în semn de mulţumire o statuetă a Sfintei Barbara, patroana spirituală a minerilor în locurile sale natale, Silezia. Acesta a fost ales pentru un mandat de doi ani jumătate, până la începutul lui 2012.
La această dată, el ar urma să fie înlocuit cu un socialist, probabil germanul Martin Schulz, în virtutea unui acord de reciprocitate care i-a asigurat marţi susţinerea acestora.
În pofida faptului că funcţia de preşedinte este prestigioasă, aceasta nu are decât o influenţă limitată asupra activităţii legislative a Parlamentului.
Preşedintele prezidează şedinţele plenare, reuniunile Conferinţei preşedinţilor grupurilor politice şi biroului (din care fac parte vicepreşedinţii şi chestorii). El este, mai ales, însărcinat cu reprezentarea instituţiei pe lângă instanţele internaţionale şi în timpul summiturilor europene.
