Doru POPOVICI

M-am delectat în ultimul weekend cu niscai meciuri ale „europenelor” noastre. Le-am văzut aşadar la lucru (mă rog, aşa se spune) pe Steaua, Dinamo, CFR şi Unirea. Patru din şase, ceea ce înseamnă 66% din ele şi mai înseamnă şi că mi-am putut forma o imagine de ansamblu asupra nivelului la care se află. N-a trebuit să mă ridic pe vârfuri ca să văd nivelul, ba aş zice chiar că mai degrabă acesta se vede în toată grandoarea lui din poziţia „ciuciulica”, dacă nu chiar „culcat”. Altfel spus, e jale mare, iar perspectiva, vorba poetului, canci!
Mult trâmbiţata prezentare a lotului Stelei (bine măcar că n-a fost vorba de un „amical de lux”, fi-v-ar sintagmele de lemn!) din partida cu aproape retrogradata Genclerbirligi (pe care comentatorii lu’ Peşte au pronunţat-o fiecare în felul lui, de fiecare dată altfel, de ne-a ieşit la socoteală că Steaua a jucat cu vreo 12 adversari diferiţi în cele 90 de minute) ne-a arătat exact ceea ce nici nu mai trebuie demonstrat: că nu poţi face bici, din exact acelaşi material cu care ai încheiat campionatul, ba şi că panaramele nou sosite nu-s cu nimic mai breze decât ălea deja existente. Adică un bulgăroi şi un polonez care dacă-s ieşiţi din formă e încă bine, dar eu tare mă tem că-s ieşiţi din fotbal!... în care nici nu cred că au intrat vreodată.
În privinţa lui Dinamo, lucrurile sunt la fel de clare: au luat de la Olympique Marseille exact cât trebuia, adică două goluri în 20 de minute. Şi când să mă pun eu la făcut mişto de prietenii mei virusaţi cu gripa canină, ăia au tăiat motoarele, că doar e vacanţă încă. Prilej pentru ăştia, scăpaţi de mişto, să se îmburice şi s-o bage p-aia cu „era cât pe ce să facem egal”. Numai că între timp cazul l-a rezolvat echipa aia de liga a 6-a (!), Aix Les Bains (de care să fie al dracu’ care a auzit pân’ acu’!) şi care le-a tras-o scurt, ca să înţeleagă tot dinamovistu’ care-i diferenţa dintre liga 1 românească şi a 6-a de la ei.
În sfârşit, marea speranţă, Unirea Urziceni, cea care a smuls un egal muncit în faţa Petrolului Ploieşti, o echipă absolut rezonabilă de Divizia B românească, de unde concluzia că ne-am putea prezenta la fel de bine în Champions’ League cu oricare dintre echipele din primele două eşaloane româneşti.... că rezultatele ar fi aceleaşi!