Guvernul a elaborat o ordonanţă de urgenţă pentru diminuarea evaziunii fiscale

Proiectul de act normativ, obţinut şi prezentat miercuri de MEDIAFAX, extinde atribuţiile Gărzii Financiare şi stabileşte noi reguli de plată a obligaţiilor fiscale.

Astfel, inspectorii Gărzii Financiare vor avea dreptul, în cadrul verificărilor derulate, să confişte bunuri, să legitimeze persoanele aflate la locul controlului şi să participe activ la percheziţii. Garda Financiară va putea solicita să participe, împreună cu organele abilitate de lege, la efectuarea percheziţiilor în localuri publice sau particulare cum ar fi case, curţi, dependinţe şi grădini, dacă există indicii că în aceste locuri sunt ascunse documente, mărfuri sau se desfăşoară activităţi care au ca efect evaziunea fiscală.

Angajaţii Gărzii Financiare vor putea să confişte bunurile a căror provenienţă, fabricaţie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum şi a veniturilor realizate din activităţi comerciale nelegale şi să ridice documentele financiar-contabile şi de altă natură care pot servi la dovedirea contravenţiilor sau infracţiunilor.

Potrivit proiectului, inspectorii Gărzii vor putea să legitimeze şi să stabilească identitatea administratorilor unităţilor controlate, precum şi a oricăror persoane implicate, în săvârşirea contravenţiei sau faptelor de natură infracţională şi să solicite acestora explicaţii scrise, după caz, cu privire la faptele constatate.

"În acest mod va creşte operativitatea şi eficienţa acţiunilor desfăşurate de Garda Financiară, şi, implicit, a volumului veniturilor atrase la buget", se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă.

Economia "neobservată" şi-a majorat ponderea, în perioada 2004-2008, de la 14,5% din PIB la peste 21%, iar impozitarea acestui segment ar fi adus anul trecut venituri bugetare de 58,116 miliarde lei, reprezentând 11,3% din PIB, potrivit unui raport al Ministerului Finanţelor Publice.

Conform ordonanţei, contribuabilii vor putea să stabilească, în a doua jumătate a anului, ce obligaţie fiscală vor stinge şi vor efectua distinct plăţile pentru fiecare sumă datorată bugetului general consolidat, renunţându-se temporar la contul unic.

"Se propune reintroducerea temporară a obligativităţii efectuării plăţii obligaţiilor bugetare în mod distinct, pe fiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat şi revenirea la ordinea de stingere care are la bază iniţiativa contribuabilului conform numărului de evidenţă a plăţii înscris pe ordinul de plată pentru Trezoreria Statului", se arată în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă.

Astfel, dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând obligaţii fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se va achita obligaţia fiscală stabilită de contribuabil.

Firmele achită în prezent impozitele, taxele şi contribuţiile datorate statului într-un singur cont, deschis la Trezorerie, dar prin două ordine de plată, separat pentru obligaţiile la bugetul de stat şi pentru celelalte obligaţii fiscale. Distribuirea sumelor din contul unic se realizează de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, după caz, proporţional cu obligaţiile datorate.

În ceea ce priveşte ordinea stingerii datoriilor, în cazul în care contribuabilul are mai multe obligaţii reprezentând creanţe fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, se prevede că, se sting datoriile corelative acelui tip de creanţă fiscală principală pe care o stabileşte contribuabilul sau care este distribuită, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, într-o anumită ordine, aceea a vechimii.

În ceea ce priveşte acţionarii şi administratorii firmelor declarate inactive fiscal şi cei pentru care s-a stabilit atragerea răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent vor fi înscrişi în cazierul fiscal.

"În prezent, este binecunoscut fenomenul autolichidării societăţilor comerciale care acumulează obligaţii bugetare semnificative, şi înfiinţarea de noi societăţi de către aceeaşi asociaţi şi/sau administratori, fără ca aceste fapte şi proceduri evazioniste să fie înscrise în cazierul fiscal (...), cu toate că ele prezintă un grad de risc fiscal ridicat", se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă.

Astfel, Guvernul doreşte limitarea posibilităţii de înfiinţare a unor societăţi noi de către persoanele care şi-au lichidat societăţile cu obligaţii bugetare semnificative, prin înscrierea acestor fapte, considerate evazioniste, în cazierul fiscal.

"Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va comunica, în termen de maxim 30 de zile, de la solicitare, lista asociaţilor, acţionarilor şi reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice care au fost declarate inactive. Actualizarea cazierului fiscal cu faptele prevăzute la art.2 alin.(2) (inactivitate fiscală şi atragerea răspunderii solidare - n.r.) se realizează în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă", se arată în proiect.

Proiectul de act normativ propune ca în cazierul fiscal să se ţină evidenţa persoanelor fizice şi juridice, precum şi a asociaţilor, acţionarilor şi reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice care au săvârşit fapte sancţionate de legile fiscale, financiare, vamale, precum şi cele care privesc disciplina financiară.

Atragerea răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent va fi înscrisă în cazierul fiscal dacă este stabilită prin decizia sau hotărârea judecătorească.

Potrivit legii societăţilor comerciale, nu pot fi fondatori ai unei firme persoanele care sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, înşelaciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracţiunile prevăzute de Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism şi pentru infracţiunile prevazute în legea insolvenţei.

Proiectul ordonanţei de urgenţă include şi un capitol distinct, conform căruia firmele care au beneficiat de înlesniri privind datoriile restante către stat şi care nu au mai respectat după 30 septembrie 2008 calendarul de plată din cauza crizei economice, dar anterior au achitat la timp obligaţiile, vor avea din nou posibilitatea să plătească eşalonat, în anumite condiţii.

Menţinerea înlesnirilor fiscale este motivată de Guvern prin prevenirea efectelor sociale, în contextul crizei economice, şi încasarea datoriilor rămase de achitat.

Conform actului normativ, debitorii care au beneficiat de înlesniri la plata obligaţiilor fiscale restante beneficiază de menţinerea înlesnirilor pentru sumele rămase de plată, în situaţia în care sunt îndeplinite, cumulativ, o serie de condiţii, printre care respectarea până la 30 septembrie 2008 a termenelor de plată şi prezentarea până la data de 31 iulie 2009 inclusiv a unui document care dovedeşte stingerea sumelor cuprinse în rate şi a altor obligaţii fiscale decât cele care au făcut obiectul înlesnirilor la plată.

O altă condiţie este ca înlesnirile la plată să fi fost acordate cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

Firmele trebuie să depună la administraţia fiscală, până cel târziu la 30 iunie 2009 inclusiv, o cerere prin care solicită menţinerea efectelor înlesnirilor la plată, precum şi o cerere de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice. În certificatele de atestare fiscală, organele fiscale emitente vor menţiona distinct atât sumele rămase de plată din eşalonările la plată acordate, cât şi celelalte obligaţii fiscale care nu au făcut obiectul acestor înlesniri la plată.

"Pentru debitorii care depun cererea, măsurile de executare silită se suspendă în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală şi data soluţionării cererii debitorului", se arată în ordonanţă.

Obligaţiile fiscale accesorii aferente sumelor înscrise în certificatul de atestare fiscală vor fi comunicate până la 1 august 2009 şi achitate nu mai târziu de 1 noiembrie 2009. Obligaţiile fiscale principale şi accesorii constatate de către organele de inspecţie fiscală competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ulterior emiterii certificatului de atestare fiscală se achită în cel mult 90 de zile de la termenul scadent, dar nu mai târziu de data de 25 decembrie a fiecărui an fiscal.

Autoritatea fiscală va comunica graficele de eşalonare refăcute pentru sumele rămase de plată, fără a se depăşi termenul de finalizare a înlesnirii la plată aprobată iniţial, şi cuantumul sumelor scutite la plată ca urmare a producerii efectelor înlesnirilor la plată acordate.

În cazul în care garanţia constituită la începutul acordării înlesnirii la plată a fost utilizată pentru stingerea creanţelor fiscale, debitorul are obligaţia constituirii unei noi garanţii pentru sumele rămase de plată, până la următorul termen de plată din noul grafic de eşalonare. Garanţiile pot fi constituite prin consemnarea de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau sub forma unei scrisori de garanţie bancară.

"Beneficiază de toate efectele juridice ale înlesnirilor la plată debitorii care achită anticipat ratele din graficul de eşalonare, dar nu au îndeplinit celelalte condiţii de menţinere a valabilităţii înlesnirilor la plată, fără a mai fi necesară constituirea garanţiei. Debitorii nu datorează obligaţii fiscale accesorii aferente obligaţiilor fiscale care au făcut obiectul scutirilor la plată, de la data nerespectării condiţiilor de menţinere a valabilităţii înlesnirilor la plată până la data soluţionării cererii, cu excepţia celor deja stinse de către debitori, care nu se restituie şi nu se compensează", conform actului normativ.

Dacă se constată că de la data nerespectării condiţiilor de menţinere a valabilităţii înlesnirilor la plată până la data soluţionării cererii au fost încasate sume reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv obligaţii fiscale accesorii aferente, prin plată, compensare, executare silită şi alte modalităţi, cuprinse în suma care face obiectul eşalonării la plată, debitorii vor achita ratele eşalonate până la concurenţa sumelor rămase de plată, iar în cazul în care sunt cuprinse în suma care face obiectul scutirii la plată, acestea nu se restituie şi nu se compensează.

Toate aceste reguli vor fi aplicate şi pentru debitorii care au beneficiat de înlesniri la plata obligaţiilor reprezentând creanţe proprii ale instituţiilor publice implicate în procesul de privatizare, precum şi creanţele fiscale sau de altă natură preluate în vederea recuperării de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

În cazul instituţiilor publice implicate în procesul de privatizare care au acordat înlesniri la plata obligaţiilor restante, sumele de plată vor fi stabilite prin notificare a instituţiei publice.

În document se arată că repunerea în termen a înlesnirilor la plată acordate, care şi-au pierdut valabilitatea ca urmare a efectelor crizei economice, sunt menite să asigure continuarea activităţii şi să consolideze mecanismele privind politica de personal la nivelul fiecărui angajator în condiţiile crizei economice.

Menţinerea înlesnirilor la plată este considerată ca fiind favorabilă mediului de afaceri şi având un impact pozitiv la nivelul firmelor în contextul actual al crizei economice, cu asigurarea încasării la buget a ratelor rămase de achitat şi a obligaţiilor curente, dar şi "îmbunătăţirea relaţiei de parteneriat" între organele fiscale şi contribuabili pentru perioada în care aceştia se confruntă cu dificultăţi financiare.

Ordonanţa relevă şi faptul că Guvernul va abroga Legea privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice, care prevede emiterea de facturi fiscale în formă electronică printr-un sistem omologat, considerând că actul normativ excede normele UE şi creşte nejustificat cheltuielile firmelor şi ale Fiscului.