Cameră: Comercializarea vânatului din braconaj se pedepseşte cu închisoare între 1 şi 5 ani

Deputaţii au votat raportul Comisiei Juridice de adoptare a Legii de modificare a Legii vânătorii şi a fondului cinegetic, iniţiată de patru deputaţi PSD şi un deputat PNL, a fost votat cu 205 voturi "pentru" şi cinci abţineri.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a decis să propună plenului, în urma reexaminării cererii preşedintelui, adoptarea Legii criticate de şeful statului cu o serie de amendamente.

Modificările aduse Legii vizează admiterea vânătorii " în fondurile cinegetice care cuprind şi arii naturale protejate", numai cu respectarea condiţiilor prevăzute în planurile de management cinegetic şi în planurile de management ale ariilor naturale respective, iar în zonele tampon doar a speciile care nu fac "obiectul protecţiei în aria naturală respectivă".

În acest context, unul dintre iniţiatori, deputatul Eugen Nicolicea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că vânătoarea în rezervaţiile naturale şi parcurile naţionale nu a fost interzisă "niciodată".

"Nu a fost initerzis niciodată să vânezi în rezervaţiile naturale sau parcurile naţionale. Delta Dunării nu e rezervaţie naţională? Ideea e să nu vânezi speciile protejate. Deci nu împuşti pelicanii. Să vă dau un exemplu: dacă într-un parc naţional, caprele negre sunt o specie protejată, ai voie să împuşti lupii care le mănâncă", a spus Nicolicea.

O altă modifcare a Legii vânători o vizează excluderea din fondurile cinegetice a "zonelor strict protejate", a "zonei tampon din cuprinsul din cuprinsul Biosferei Delta Dunării" şi interzicerea vânătorii şi accesului cu arma în această zonă.

Pe de altă parte, deputaţii jurişti au decis că se constituie în infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei "comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul dobândit prin braconaj, sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acest vânat, pe lîngă scoaterea din ţară a trofeelor de vânat, trasportul vânatului dobândit prin braconaj şi eliberarea de autorizaţii ilegale pentru vânătoare, prevăzute de legea iniţială".

În plus, deputaţii au redus de patru ori amenzile pentru nemarcarea prin semne vizibile a limitelor zonelor cu protecţie strictă, zonelor de protecţie integrală şi a zonelor tampon de către administratorul ariilor respective, de la 5.000-până 10.000 de lei.

Deputaţii au acceptat şi o altă reglementare care presupune acordarea de despăgubiri proprietarilor, pentru "pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic", produse în "ariile naturale protejate, neincluse în fondurile cinegetice", pe lângă ariile în care nu este permisă vânătoarea.

În plus, deputaţi au decis sancţionarea "gestionarului faunei de interes cinegetic", care nu respectă prevederile legii (nr- în sensul asigurarii echilibrului ecologic, ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic, cercetării ştiinţifice etc, în exercitarea activiăţii de vânătoare), prin pierderea dreptului de a practica vânătoarea pentru sezonul următor de vânătoare.

Deputaţii au mai decis, printr-unamendament propus de deputaţii Kelemen Atilla (UDMR), Florin Iordache (PSD) şi Gheorghe Gabor (PNL), interzicerea "incendierii miriştilor şi a tufărişurilor din fondurile de vânătoare", în scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic.

Speciile de interes cinegetic admise la vânătoare se vânează în numărul, locurile, perioadele şi mijloacele admise delege, dar cu respectarea Directivei "Păsări" şi OUG nr. 57, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice.

Studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului şi nu de către gestionari.

Pe data de 6 octombrie, preşedintele Traian Băsescu a trimis Parlamentului cererea de reexaminare asupra actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

Şeful statului semnala că legea în cauză modifică acte normative care au transpus deja, ''în mod corect şi integral", prevederile Directivelor europene în domeniu.

Băsescu preciza, printre altele, că prin utilizarea de termeni precum ''arii cu protecţie integrală durabilă'' sau ''zone cu protecţie integrală strict'', nedefiniţi corespunzător şi care nu au corespondent în legislaţia specifică din domeniu, se va da naştere posibilităţii ca ''vânătoarea să se realizeze pe suprafaţa ariilor naturale protejate''.

În plus, şeful statului a apreciat ca fiind "inadmisibilă" excluderea din perimetrele ce nu se includ în fondurile de vânătoare a rezervaţiilor ştiinţifice, parrcurilor naţionale, a siturilor patrimoniului natural universal şi a suprafeţelor strict protejate din cadrul zonelor de importanţă internaţională.

Potrivit lui Băsescu, actul normativ poate duce la declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement.

Senatul a admis cererea de reexaminare, în şedinţa din 16 septembrie, şi a respins Legea de modificare a Legii vânătorii.