joi, 19 iun 2008 - Anul XIII, nr. 142 (3823)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,949 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta5,0469 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Nicolăescu: "Gestionarea" unui pacient se face după cutume şi nu după regulamente clare

Joi, 19 Iunie 2008 (15:54:13)

Legislaţia privind malpraxisul va fi completată astfel încât comisia de specialitate să poată fi sesizată de managerul spitalului, de Minister sau chiar de ASP, întrucât în prezent "gestionarea unui pacient se face după cutume, iar pacienţii nu-şi cunosc drepturile", a anunţat ministrul Sănătăţii.
  "Din analiza cazurilor de malpraxis rezultă că acestea au loc deoarece «gestionarea» unui pacient se face după cutume şi nu după regulamente clare, scrise negru pe alb şi cunoscute de toată lumea. Cutumele ar fi şi acestea bune dacă nu ar fi fost instituite cu foarte mulţi ani în urmă, aplicându-se astăzi fără a fi actualizate. Mai mult, acestea au fost transmise ca folclorul, din gură în gură, fiecare reţinând ce a crezut de cuviinţă. Din această cauză, în multe cazuri încălcarea acestor cutume nu este sancţionată", a declarat, joi, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în deschiderea seminarului cu tema "Gestionarea riscului în practica medicală".

Potrivit demnitarului, în prezent la Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) se lucrează la regulamente clare, la proceduri care trebuie aplicate şi respectate de la internarea bolnavului, în timpul investigării acestuia şi până la externare. De aplicarea acestor regulamente va fi responsabil managerul şi şeful de secţie.

"Din păcate, pentru încălcarea prevederilor din aceste proceduri nu există decât sancţiunile din Codul Muncii, care nu fac referiri specifice pentru o profesie cum este aceea de medic sau asistent medical, care are o anumită particularitate - lucrează cu viaţa omului. O decizie în acest sens ar trebui luată după consultarea instituţională pe mai multe niveluri, deoarece este o decizie de politică sanitară naţională, care trebuie să aibă aceleaşi obiective, indiferent de orientarea guvernării", a precizat ministrul Sănătăţii.

Potrivit acestuia, chiar dacă de latura profesională se ocupă Colegiul Medicilor din România (CMR), Ministerul Sănătăţii a considerat că este necesar să se implice în sensul impulsionării Colegiului Medicilor şi specialităţilor pentru elaborarea de ghiduri şi protocoale de management al bolii.

Ministrul Nicolărescu a precizat că la sfârşitul anului trecut, în urma colaborării cu CMR, au fost lansate ghidurile de obstetrică şi ginecologie. La începutul acestui an s-au mai lansat ghidurile privind managementul astmului.

"Din păcate, lucrurile s-au oprit aici. Am militat pentru ghidurile şi protocoalele terapeutice de la începutul mandatului meu. Din perspectiva malpraxisului, aceste sunt în avantajul medicului. În cazul unei acuze, se urmăresc procedurile aplicate. Sunt în conformitate cu ghidul, se exclude din start malpraxisul. Deja avem abatere administrativă şi profesională. Cu regulamente de ordine interioară şi cu ghiduri şi protocoale de practică va fi mult mai uşor de stabilit cine şi din ce punct de vedere a greşit în cazul în care se aduce un prejudiciu unui bolnav", a explicat Nicolăescu.

El a mai spus că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, cazurile de malpraxis sunt analizate de o comisie specială care funcţionează în cadrul Autorităţilor de Sănătate Publică. În prezent, această comisie analizează cazurile de malpraxis doar dacă este sesizată de pacient sau aparţinătorii acestuia, a adăugat Nicolăescu.

"Din păcate, pacienţii nu cunosc acest drept al lor, iar în cazuri de deces, uneori aparţinătorii sunt prea marcaţi şi reclamă prea târziu, când este greu de reconstituit ce s-a întâmplat", a declarat ministrul Sănătăţii.

Demnitarul a arătat că în aceste zile, la Ministerul Sănătăţii se lucrează la completarea legislaţiei în acest sens, avându-se în vedere, printre altele, sesizarea comisiei de specialitate şi de către managerul spitalului, de Minister sau chiar de Autoritatea de Sănătate Publică (ASP).

Ministrul Nicolăescu a mai arătat că ar trebui introdusă obligativitatea ca managerul să informeze prompt Ministerul Sănătăţii Publice şi Autoritatea de Sănătate Publică asupra eventualelor cazuri de malpraxis.

"În cazul copilului operat din greşală de apendicită, nu s-ar fi aflat niciodată dacă scandalul nu răbufnea în presă, şi nu pentru că au reclamat părinţii", a mai spus ministrul, precizând că autorităţile şi CMR trebuie să coroboreze rezultatele anchetelor, deoarece de multe ori abaterile administrative se întrepătrund cu cele profesionale.

"În cazul operaţiei de apendicită, nu s-au respectat procedurile nici de către medic, nici de către asistentă. Chiar dacă copilul nu a păţit nimic, lui i s-a aplicat un tratament greşit. Dar putea fi foarte bine ilustrarea zicerii «operaţia reuşită, pacientul mort» datorită complicaţiilor ce ar fi putut să apară, pentru că medicul nu cunoştea istoricul copilului", a mai spus ministrul.

Potrivit demnitarului, medicul care greşeşte poate fi suspendat 14 zile, în acest interval ancheta trebuind să releve ceva. El a precizat că este necesară stabilirea unui termen atât în beneficiul pacientului, cât şi al medicului. În perioada de suspendare, reprezentanţii MSP au întâlniri cu cei ai Colegiului Medicilor din România, pentru a cădea de acord asupra unor prevederi privind malpraxisul, atât în avantajul pacientului, cât şi al medicului.

De asemena, partea prejudiciată poate solicita despăgubiri - plătite din asigurările pentru risc profesional -, cu toate implicaţiile pentru pacient, dar şi pentru medic. Asigurarea are două obiective - protecţia pacientului pentru recuperarea prejudiciilor în caz de malpraxis, dar şi a medicului care poate apela la asigurarea proprie pentru a putea plăti cele hotărâte de instanţă, a conchis demnitarul.

Preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti (CMB), profesorul Ioan Lascăr, a explicat că numai în 2007, la CMB au fost 134 de sesizări noi, cu aporape 34 la sută mai multe decât în 2006. Din totalul celor 134 de cazuri, au fost soluţionate 94, jumătate finalizate cu sancţiuni.

Profesorul Lascăr, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), Gheorghe Iana, şi majoritatea celor prezenţi la seminar au recunoscut faptul că elaborarea protocoalor terapeutice clare, a ghidurilor reprezintă o urgenţă pentru evaluarea eventualelor cazuri de malpraxis.

"În absenţa acestor acte, judecarea colegială făcută de colegiile specialiştilor poate fi discutabilă", a mai spus managerul SUUB.

Mai mult, a fost făcută observaţia privind lipsa unui dialog între medic şi pacient cu privire la starea sănătăţii bolnavului şi conduita terapeutică ce va fi abordată. De fapt, nici medicul dar nici pacientul nu-şi cunosc drepturile, au relevat discuţiile din cadrul seminarului.

În general, bolnavul sau familia acestuia aleg să reclame un anumit caz la Colegiul Medicilor pentru că este "instanţa" care lucrează cel mai repede şi fără bani. Toate celelalte etape - instanţa civilă, penală sau chiar sesizarea comisiei de malpraxis a Autorităţii de Sănătate Publică - trebuie plătite.

De asemenea, managerii de spitale prezenţi la simpozion au criticat faptul că asiguratorii nu includ în poliţe daunele morale şi că valoarea poliţelor este foarte mare.

Un sondaj realizat de Medright Experts şi care a fost prezentat cu aceeaşi ocazie a arătat că 90 la sută dintre medici consideră acuzaţiile de malpraxis un pericol real şi actual. De asemenea, 64 la sută din medicii chestionaţi au răspuns că nu au avut nicio reclamaţie de malpraxis. Totuşi, unu la sută dintre aceştia au răspuns că este posibil ca la un moment dat să fi efectuate un gest greşit.

Este nevoie de compeltarea legii care reglementează malpraxisul, este obligatoriu să existe ghiduri şi protocoale terapeutice pentru fiecare specialitate, este nevoie ca medicii şi bolnavii să îşi cunoască drepturile şi obligaţiile, ca asiguratorii să includă daunele morale în poliţele de asigurare, iar între autorităţi, organizaţiile profesionale, medici şi pacienţi să fie o colaborare continuă, a fost concluzia seminarului de joi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nicolăescu: "Gestionarea" unui pacient se face după cutume şi nu după regulamente clare .
 Vizualizări articol: 664 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Nicolăescu: "Gestionarea" unui pacient se face după cutume şi nu după regulamente clare0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei