Evoluţia preţurilor la alimente impune soluţii de limitare a efectelor negative, consideră Tăriceanu

Trendul ascendent al preţurilor la produse agricole de bază şi alimente impune soluţii pentru limitarea efectelor negative asupra consumatorului, consideră premierul Tăriceanu, care a vorbit, luni, agricultorilor, despre asocieri între ferme pe baza unui sistem diferit de colectivizarea anilor '80.
  Şeful Guvernului a vorbit reprezentanţilor Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la începutul întâlnirii de la Palatul Victoria, despre "evoluţia extraordinară" a preţurilor la produsele agricole de bază şi la alimente.

"Într-un fel pe dumneavoastră acest lucru trebuie să vă bucure, şi eu m-aş bucura dacă agricultura ar încasa mai mulţi bani, dar sigur că trebuie să vedem ce facem pe partea cealaltă, pentru că preţurile la produsele alimentare se reflectă negativ în buzunarul consumatorului", a spus Tăriceanu.

Produsele alimentare erau în martie, pe medie, cu 10,82% mai scumpe comparativ cu luna similară a anului trecut, preţurile pe acest segment avansând mai repede decât în cazul mărfurilor nealimentare şi al serviciilor.

Premierul a arătat că, din cauza unor considerente de ordin istoric, România nu a putut să modernizeze corespunzător domeniul agricol şi de produse alimentare, motiv pentru care potenţialul agriculturii nu este valorificat suficient, şi a apreciat că dezvoltarea acestui sector presupune direcţionarea unor sume importante de bani către investiţii fie în agricultura de bază, fie în prelucrarea produselor agricole.

"Cred că evoluţia agriculturii este una care să ne pună serios în faţa unei reflexii pe termen lung: merită să investim în agricultură sau nu? Cea mai bună dovadă este această evoluţie (…) care reprezintă un domeniu în care, dacă se va investi acum, se va câştiga în viitor", a afirmat Tăriceanu.

Premierul a mai spus că România îşi poate recăpăta un loc important în rândul ţărilor europene ca producător agricol şi a pledat din nou pentru asocierea fermierilor.

"Aş vrea ca potenţialul agricol pe care îl avem să-l valorificăm mai mult şi aici va trebui să ne hotărâm într-un fel cum procedăm, pentru că modul în care este structurată comunitatea agricolă în România în momentul de faţă nu ne va da această posibilitate. Cu suprafeţe de 2,5 hectare nu vom putea să facem agricultură de performanţă şi am şi adresat un îndemn foarte clar pentru fermieri să se asocieze. Asocierea liberă nu are nimic de-a face cu ceea ce a fost înainte de '90, nu sunt un adept al formelor colectiviste, dar aşa cum se întâmplă peste tot în Europa, unde sunt ferme de dimensiuni relativ mici comparativ cu fermele americane, de 20-50 de hectare, oamenii se asociază pentru ca anumite elemente de logistică, de infrastructură să le poată folosi în comun", a arătat şeful Executivului.

Peste o mie de producători agricoli din 15 judeţe au participat, în luna martie, la un marş de protest organizat de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, pichetând sediul Guvernului, şi au anunţat că vor relua acţiunile de stradă dacă premierul Tăriceanu nu se va întâlni cu o delegaţie a agricultorilor sau dacă revendicările fermierilor nu vor fi soluţionate.

Principalele revendicări ale agricultorilor erau plata subvenţiilor pe suprafaţă din fonduri UE aferente anului 2007, pentru finanţarea lucrărilor de primăvară, reducerea costului cu motorina din agricultură şi repararea sistemelor de irigaţii.