Aproximativ 9.150.000 de români trebuie să vină la vot, pentru ca referendumul să fie validat

Aproximativ 9.150.000 de cetăţeni cu drept de vot ar trebui să se prezinte la urne pentru ca referendumul din 25 noiembrie, privind introducerea votului uninominal majoritar în două tururi pentru alegerea membrilor Parlamentului, să fie validat.
  "Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi" este întrebarea la care ar trebui să răspundă favorabil peste 4,5 milioane de români cu drept de vot pentru ca susţinerea populară pentru acest tip de scrutin să fie validată de Curtea Constituţională.

Numărul exact de voturi necesar pentru validarea referendumului din 25 noiembrie va putea fi, însă, cunoscut abia după încheierea votării şi centralizarea voturilor, respectiv după stabilirea numărului celor omişi din listele electorale permanente, care la referendumul anterior au depăşit 88.000.

Potrivit legii, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, absenţa din Legea privind referendumul a sintagmei „lista electorală” făcând necesară adoptarea unei hotărâri de interpretare de către Biroul Electoral Central.

Astfel, BEC constituit pentru referendumul din 19 mai, vizând demiterea Preşedintelui, a stabilit că prin "liste electorale" se înţeleg listele electorale permanente - cele reactualizate, înainte de ziua votării, de primari şi serviciile de evidenţă informatizată a persoanei -, la care se adaugă listele speciale - întocmite, în ziua referendumului, de membrii secţilor de votare, liste pe care sunt înscrise persoanele care dovedesc, cu actele de identitate, că, deşi domiciliază în raza respectivei secţii, au fost omişi din listele permanente.

Potrivit datelor oficiale, la consultarea populară privind demiterea Preşedintelui au fost înscrişi în listele permanente 18.212.970 de cetăţeni cu drept de vot.

La acest număr au fost adăugate, după ziua votării, peste 88.000 de persoane, omise iniţial din liste, astfel încât lista pentru referendum a cuprins, în final, un număr de 18.301.309 de cetăţeni cu drept de vot.

Deşi la vot referendumul din data de 19 mai s-au prezentat la urne numai 8.135.272 de persoane, mai puţin de jumătate plus unu din cetăţenii cu drept de vot înscrişi în listele electorale, consultarea populară a fost validată deoarece, anterior, legea fusese modificată astfel încât pentru demiterea preşedintelui să fie nevoie doar de majoritatea voturilor valabil exprimate ale celor care au participat la referendum.

La stabilirea prezenţei la urne sunt luate în calcul, pe lângă voturile valabil exprimate la răspunsul „da” şi cele la răspunsul „nu”, şi voturile nule.

În număr de peste 62.000, voturile nule au contribuit la stabilirea numărului participanţilor la referendumul pentru demiterea preşedintelui.

Voturile nule nu sunt luate în calcul, potrivit unei hotărâri de interpretare a legii dată de BEC, la calculul voturilor valabil exprimate.

Potrivit legii, sunt considerate nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, care sunt de alt tip decât cel aprobat, au ştampila „votat” aplicată în ambele sau în niciunul dintre pătrate.

Membrii BEC au mai stabilit că buletinul nu va fi considerat nul dacă, deşi ştampila depăşeşte latura pătratului, opţiunea votantului este evidentă.