Campaniile anticorupţie-inutile pentru populaţie,o treime dintre cetăţeni sunt obligaţi să dea şpagă

Campaniile anticorupţie promovate în mass-media sunt considerate de majoritatea populaţiei ca inutile, nefiind reţinut niciun slogan, iar justiţia nu este independentă în judecarea faptelor de corupţie, în principal din cauza politicienilor, o treime dintre cetăţeni afirmând că li s-a cerut şpagă.

Concluzia rezultă dintr-un sondaj naţional realizat în luna octombrie de Gallup Organization România pentru Agenţia de Strategii Guvernamentale, pe un eşantion de 1.143 persoane de peste 17 ani, considerat reprezentativ pentru populaţia adultă a României, cu o eroare de +/-2,9% la un nivel de încredere de 95%.

Campaniile anticorupţie promovate în mass-media începând din 2005 nu au fost prea utile pentru 34% dintre respondenţi şi inutile pentru alţi 21% dintre cetăţeni, iar 91% dintre persoanele intervievate nu au reţinut niciun slogan din toate aceste campanii.

Referitor la campaniile publice anticorupţie derulate în ultimii trei ani, 60% dintre respondenţi au auzit de campania "Nu da şpagă", 38% au aflat de spotul "Eu nu dau şpagă", iar 32% dintre subiecţi au auzit de campania "Combate şi tu corupţia", în principal de la teelvizor şi din presa scrisă.

O treime dintre intervievaţi afirmă că s-au confruntat cu situaţii în care li s-a cerut, direct sau indirect, să dea şpagă, preponderent unui medic (31%), profesor (6%), funcţionar de primărie (6%) sau poliţist (6%).

La întrebarea dacă justiţia este independentă în judecarea faptelor de corupţie, 24% dintre intervievaţi răspund că în mare măsură nu, iar alţi 35% susţin cu siguranţă că nu.

În percepţia respondenţilor, politicienii (27%), oamenii cu suficienţi bani (21%) şi chiar poliţiştii sau procurorii (11%) sunt cei care intervin cel mai adesea în judecarea faptelor de corupţie.

Întrebaţi care ar trebui să fie principalele două domenii pentru care Guvernul ar trebui să aloce în următorul an sume mai mari de la bugetul de stat comparativ cu anul acesta, cei mai mulţi subiecţi (69%) au menţionat sănătatea, urmată de domeniul pensiilor (38%), educaţie (38%), agricultură (20%) şi protecţie socială (10%). Sectorul armatei nu se regăseşte printre domeniile menţionate.

În schimb, la întrebarea care ar trebui să fie principalele două domenii pentru care bugetul de stat să nu fie mai mare anul viitor comparativ cu acest an sunt indicate poliţia (21%), armata (18%), justiţia (18%), administraţia locală (12%), transporturile (10%), turismul (8%).

Primele domeniu la care respondenţii se gândesc că ar trebui să primească mai puţini bani anul următori sunt de altfel poliţia (24%), justiţia (20%), armata (14%), administraţia locală (10%), turismul (9%), transporturile (6%).