Asociaţia Românilor din Italia: Ultima crimă comisă de un român a făcut să explodeze o bombă

Preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, Eugen Terteleac, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că ultima crimă comisă în Italia de un român de etnie rromă "a făcut să explodeze o bombă de mare putere care deja era amorsată de mai mult timp" şi există riscul să apară acţiuni extremiste

"Crima comisă asupra unui cetăţean italian de către un cetăţean român de etnie rromă a făcut să explodeze o bombă de mare putere, care deja era amorsată de mai mult timp. Acest nou incident a obligat Guvernul italian să se întrunească în regim de urgenţă, miercuri seară, şi să adopte Legea privind siguranţa publică. Asociaţia Românilor din Italia este de acord cu această lege şi consider că aceasta vine în sprijinul comunităţii româneşti din Italia“, a declarat Terteleac, contactat telefonic de corespondentul MEDIAFAX.

El a afirmat că legea are şi câteva carenţe pe care le-a contestat încă din perioada în carea actul normativ se afla la Curtea Constituţională, fiind vorba de prevederile conform cărora prefecţii au dreptul de a expulza orice persoană, chiar dacă nu reprezintă un pericol pentru cetăţenii şi statul italian.

Preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia (ARI) a spus că a propus ca în această lege să existe şi un amendament pentru eliminarea muncii la negru, dar acest amendament nu a fost inclus în actul normativ.

Referitor la incidentul de marţi seara, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia a precizat că a vorbit cu mai mulţi cetăţeni români, care i-ar fi spus că le este frică şi ruşine să mai iasă din case. "Am avut mai multe discuţii cu cetăţeni români care lucrează legal şi cinstit la Roma, dar şi în alte zone ale Italiei. Aceştia mi-au spus că le este frică să mai iasă din case şi să se întâlnească cu cetăţeni italieni, dar şi că le este ruşine să mai recunoască că sunt români“, a spus Terteleac.

Preşedintele ARI a adăugat că dacă în acest moment nu există nici o problemă în ceea ce priveşte reacţiile italienilor "înclinaţi către extremism", cu siguranţă nu la fel vor sta lucrurile în zilele următoare.

"Cetăţenii italieni sunt speriaţi de relatările presei, care de multe ori exagerează un subiect sau altul. De aceea există riscul să apară acţiuni exteremiste. Deja există grupări de extremă dreapta care pot şi au logistica necesară să acţioneze împotriva românilor. De aceea am solicitat guvernelor şi ministerelor de interne din România şi Italia să coboare la discuţii cu organizaţiile care îi reprezintă pe români. Altfel, acţiunea de mediere nu va avea nici o finalitate. Dacă nu vom găsi aici sprijin, vom cere sprijin european", a mai spus Eugen Terteleac.

Potrivit acestuia, este posibil ca în perioada următoare numărul ameninţărilor din partea unor grupări extremiste să crească, ultima ameninţare fiind primită în urmă cu două săptămâni.

"Probabil că ameninţările vor creşte în perioada următoare. În urmă cu două săptămâni, am primit la biroul Asociaţiei o ameninţare cu bombă. Aceasta s-a adăugat unui mesaj primit pe e-mail, prin care eram ameninţaţi cu moartea“, a spus preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, Eugen Terteleac.

Conform sursei citate, în luna octombrie, comunitatea românească din Italia ar fi fost avertizată, printr-un mesaj pe internet, că va fi prima vizată de acţiuni rasiste.

În Italia se află cea mai mare comunitate de români, aproximativ 1,5 milioane de persoane, după datele deţinute de ARI.

Poliţia italiană l-a arestat, miercuri, pe românul Nicolae Romulus Mailat, în vârstă de 25 de ani, originar din localitatea Vurpăr, judeţul Sibiu, pentru agresarea fizică şi sexuală a Giovannei Reggiani, al cărei trup aproape neînsufleţit l-a abandonat într-un şanţ din apropierea gării Tor di Quinto, din Roma.

Guvernul de la Roma s-a reunit, miercuri seară, în şedinţă extraordinară, pentru a adopta de urgenţă un pachet de măsuri menite să faciliteze expulzarea infractorilor străini, în urma scandalului de mari proporţii generat de violarea şi uciderea soţiei unui ofiţer din marina militară italiană de către un român de etnie romă.

Consiliul de Miniştri a decis transformarea proiectului de lege în ordonanţă de urgenţă, pentru accelerarea procedurii de aplicare a lui, dat fiind caracterul extraordinar al situaţiei actuale. Executivul evită, astfel, dezbaterile parlamentare pe tema siguranţei publice, care ar fi întârziat punerea în aplicare a prevederilor.

Decretul atribuie, în special, prefecţilor prerogative de expulzare a cetăţenilor comunitari - printre care şi români - din motive de siguranţă publică. Aceste motive pot fi invocate atunci când comportamentul cetăţeanului comunitar ameninţă siguranţa publică, ceea ce face ca prezenţa lui pe teritoriul italian să fie incompatibilă cu regulile convieţuirii paşnice.

Înainte de adoptarea acestui decret, miercuri, şi a proiectului de lege aprobat de Consiliul de Miniştri la începutul săptămânii, expulzarea cetăţenilor comunitari era o prerogativă exclusivă a ministrului de Interne, aplicată numai în cazuri excepţionale.

Conform ordonanţei de urgenţă, ordinul de expulzare rămâne de competenţa ministrului de Interne numai în cazul cetăţenilor comunitari care locuiesc în Italia de peste zece ani şi al minorilor sau în cazuri în care sunt invocate motive legate de ordinea şi siguranţa statului.

Atunci când sunt invocate necesităţi de ordine publică, însă, prefectul poate dispune expulzarea imediată a străinului, la cel mult o lună după înştiinţarea acestuia. Cetăţeanul expulzat nu se va putea întoarce în Italia mai devreme de trei ani după punerea în aplicare a ordinului, iar în cazul încălcării interdicţiei, este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani