Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
joi, 1 nov 2007 - Anul XII, nr. 257 (3632)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

100% românesc

Mănăstiri din Bucovina

Mănăstirile din Bucovina fac parte din patrimoniul UNESCO, fiind încrise în catalogul „marile monumente ale lumii" din anul 1993. Ele sunt unice în lume prin arhitectura lor ce caracterizează epoca de glorie a Moldovei şi prin pictura lor exterioară.

Biserica Arbore a fost ridicată de Luca Arbore între 2 aprilie şi 29 august 1503; pictura interioară şi exterioară datează din 1541 şi a fost realizată de Dragoş Coman din Iaşi, pictor laic.

Hram: Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul. Biserica nu are turlă, în schimb are o nişă în interior care era, se pare, destinată clopotelor.

Mănăstirea Humor este situata în oraşul Gura Humorului şi are hramul Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Gheorghe. A fost ridicata la 1530 de jupânul Toader Bubuiog şi soţia sa Anastasia, cu bunăvoinţa domnitorului Petru Rareş, pe locul unei biserici din secolul XIV, construită de Alexandru cel Bun. Biserica mănăstirii nu este prima care a avut pictură exterioară din Moldova, dar aceasta s-a păstrat foarte bine, tabloul reprezentativ fiind asediul Constantinopolului, pictura menită să păstreze vechea credinţă ortodoxă. Din pictura interioară este reprezentativ tabloul votiv al familiei domnitorului Petru Rareş. Este prima biserică care are pridvor deschis, iar deasupra camerei mormintelor se află tainiţa, unde se ascundeau, în timpul năvălirilor otomane, odoarele mănăstirii.

Mănăstirea Moldoviţa, amplasată în localitatea Vatra Moldoviţei, are hramul Buna Vestire şi a fost ridicată la 1410 de Alexandru cel Bun, pe locul unei biserici mai vechi. Biserica mănăstirii a fost reconstruită în piatră de Petru Rareş. Pictura murală exterioară a fost realizată de Toma din Suceava în 1537 şi s-a conservat, cu excepţia părţii de nord, care a fost degradată din cauza climei. Frescele arată scene din lupta moldovenilor ortodocşi împotriva otomanilor. În 1975 a obţinut trofeul „Pomme d`Or" acordat de F.I.J.E.T. pentru pictura sa unică.

Biserica Pătrăuţi are hramul Sfânta Cruce şi a fost ridicată de Ştefan cel Mare la 1487. Deşi de mici dimensiuni, clădirea este foarte frumos proporţionată; pictura interioară deosebit de valoroasă - tabloul votiv cu scena "Plângerii" şi „Cavalcada sfinţilor militari". Pictura exterioară a fost realizată în 1550 şi încă se mai păstrează.

Mănăstirea Probota are hramul Sf. Nicolae şi a fost ctitorită de Petru Rareş la 1530; pictura bisericii, din 1532, interioară (refăcută) şi exterioară, care a fost în mare parte distrusă, dar fragmentele stârnesc încă admiraţia. Judecata de Apoi din pridvor a fost realizată aici pentru prima dată în Moldova, introdusă de fratele lui Petru Rareş, viitorul Mitropolit Grigore Roşca. Pictura exterioară nu s-a păstrat deoarece tehnicile de fixare a culorilor erau mai puţin cunoscute. Arhitectura este reprezentativă pentru Moldova secolului XVI.

Catedrala Mitropolitană din Suceava are hramul Sf. Gheorghe şi a fost ridicată între 1514 şi 1522 de domnitorii Bogdan III şi de fiul său Ştefăniţă. Adăposteşte racla de argint cu moaştele Sf. Ioan cel Nou. Picturi murale remarcabile, cum ar fi pe latura vestică în registrul superior, patru scene din viaţa Sf. Ioan cel Nou pictate în 1895.

Mănăstirea Suceviţa se află în localitatea Suceviţa şi a fost ridicată de Mitropolitul Gheorghe Movilă şi fraţii săi Ieremia şi Simion Movila în 1584. Planul bisericii este specific perioadei lui Ştefan cel Mare (pronaos, naos şi altar, la care se adaugă pridvor şi gropniţă). Suceviţa este cea mai completă din punct de vedere arhitectonic şi al picturilor interioare şi exterioare. Pictura a fost realizată de Ion Zugravul în 1596. Culoarea dominantă a picturii este verdele. Aici se află mormintele Movileştilor. Pictura exterioară este cea mai bine păstrată, inclusiv pe latura de nord, unde este Scara Virtuţilor - o antiteză între bine şi rău, Rugăciunea tuturor Sfinţilor, o temă unică. Faţada sudică are reprezentat Arborele lui Iesei, Acatistul Maicii Domnului. Biserica este cea din urmă realizată cu pictura exterioară de aceea a fost considerată de francezul Paul Henry "testament al artei moldoveneşti".

Mănăstirea Voroneţ este situată în localitatea Voroneţ, parte din oraşul Gura Humorului şi are hramul Sf. Gheorghe. Ridicată de Ştefan cel Mare în 1488, între 26 mai şi 14 septembrie, în stilul caracteristic. Nu are camera mormintelor. Renumită în întreaga lume pentru „albastrul de Voroneţ" şi pentru scena întruchipată pe faţada de vest, a Judecăţii de Apoi. Această pictură este împărţită în mai multe registre, în partea superioară a ansamblului fiind Dumnezeu Tatăl, registrul mijlociu cuprinde icoana Deisis - Iisus Hristos încadrat de Maica Domnului în partea dreaptă şi Sf. Ioan Botezătorul în stânga, icoana bizantina. În al treilea registru se află Duhul Sfânt în chip de porumbel. Adăposteşte mormintele pustnicului Daniil Sihastru, duhovnicul lui Ştefan cel Mare şi al Mitropolitului Grigore Roşca. Alte picturi: Arborele lui Iesei; profeţii Vechiului Testament sunt încadraţi de filosofi: Aristotel, Platon, Pitagora, Socrate. În naos, tabloul votiv al lui Ştefan cel Mare, împreună cu Doamna Maria Voichiţa şi Bogdan, moştenitorul tronului.

Alte monumente din Bucovina:

Mănăstirea Dragomirna a fost ridicată de Anastasie Crimca - lucrările au început în 1602 şi s-au terminat în 1609; hramul: Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile). Biserica mănăstirii are o structură îngustă şi alungită, monumentală prin combinarea elementelor gotice cu cele de artă românească.

Mănăstirea Putna, prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, a fost concepută ca necropolă domnească. Construită între 1466 - 1469. Aici este mormântul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi mormintele a două dintre soţiile sale: Maria Voichiţa şi Maria de Mangop.

Biserica Bogdana din Rădăuţi este cel mai vechi monument din piatră din Moldova ridicat în a doua jumătate a secolului XIV-lea de către Bogdan I, întemeietorul Moldovei. Biserica este foarte simplă, o bazilică adaptată cultului ortodox, formată din pronaos, naos, altar. Biserica nu are turlă.

Biserica din Bălineşti are hramul Sf. Nicolae şi încă îşi mai păstrează pictura exterioară, dar este foarte deteriorată. Construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea, are o arhitectură specifică pentru epoca lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mănăstiri din Bucovina.
 Vizualizări articol: 940 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.0 din 1 vot
Mănăstiri din Bucovina4.051

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei