Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMinisterul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES) va cere Guvernului "ruperea" prestaţiilor sociale de venitul minim garantat şi are în vedere stabilirea unui singur salariu minim, a declarat, joi, după întâlnirea cu sindicatele şi patronatele, ministrul Muncii, Paul Păcuraru.
Ministrul Muncii, Paul Păcuraru, a declarat, la finalul întâlnirii cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, că în cadrul discuţiilor a fost analizată posibilitatea stabilirii unui singur salariu minim.
Păcuraru a apreciat că, în mod natural, cele două părţi se situează pe poziţii diferite, pentru că patronatele au în vedere productivitatea muncii, profitul şi indicatorii de eficienţă economică, în timp ce sidicatele au în vedere drepturile salariale şi protejarea salariaţilor.
Paul Păcuraru a mai spus că nici sindicatele şi nici patronatele nu au formulat un nivel precis la care ar dori să aducă salariul minim.
În opinia ministrului Muncii, prin majorarea salariului minim există riscul să confruntării cu o serie de probleme, motiv pentru care se impune o analiză atentă pe trei paliere de referinţă. Primul palier este cel care se referă la salariile bugetarilor, care sunt peste salariul minim stabilit prin HG.
"Aici nu cred că avem foarte mari efecte, pentru că nu cred că există structuri bugetare care să aibă salariile la nivelul salariului minim", a precizat ministrul Păcuraru.
A doua influenţă pe care ar putea să o poducă, în opinia ministrului, majorarea salariului minim este cea referitoare la salariul mediu. Păcuraru a spus că este evident că orice majorare a salariului minim se duce "în cascadă", ca efect, în tot sistemul de salarizare şi riscă să împingă şi salariul mediu, precum şi alte prestaţii la un nivel foarte ridicat.
"În urmă cu o săptămână, chiar guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a spus că cel mai mare risc pe inflaţie vine tocmai din creşterea necorelată a salariilor cu productivitatea şi indicatorii de eficienţă, pentru că asta înseamnă că se introduc bani fără productivitate, fără acoperire economică", a mai spus ministrul Muncii.
Cel de-al treilea palier despre care a vorbit ministrul este cel al influenţei pe celelalte prestaţii, precizând că există o discuţie vizând faptul că zece alte prestaţii sociale (venitul minim garantat, şomajul şi o serie întreagă de alţi indicatori sociali) sunt dependente de nivelul salariului minim.
"Asta înseamnă că dacă vrei să creşti substanţial salariul minim, automat va trebui să creşti şi celelalte prestaţii. MMFES va încerca să prezinte, peste două săptămâni, în regim de OUG, spre aprobare Guvernului, ruperea celorlalte prestaţii de venitul minim garantat. Putem să ne raportăm la ceea ce numim indicator social de referinţă, sau nivel social de referinţă, adică un etalon la care vom aşeza aceste prestaţii", a explicat ministrul.
Totodată, Păcuraru a afirmat că deşi Guvernul este primul care ar dori ca salariile bugetarilor şi salariul minim să fie mai ridicate pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al tuturor categoriilor de salariaţi, ar trebui ca aceste probleme să fie tratate atent pentru a nu reaprinde inflaţia şi pentru ca macrostabilitatea să fie păstrată.
Ministrul a atras atenţia asupra faptului că dacă ritmul creşterii economice de acum se păstrează, României îi trebuie încă 20 de ani cu acest ritm de creştere economică pentru a se apropia la 75 la sută din media Uniunii Europene în ceea ce priveşte veniturile medii.
Reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, deşi admit că este necesară stabilirea unui singur salariu minim, au păreri diferite în ceea ce priveşte nivelul lui.
"Nu s-a vorbit de o valoare, dar am fost toţi de acord că trebuie să unificăm salariile, că nu trebuie să mai avem un salariu minim plătit de la buget şi un alt salariu minim plătit în economie. Cu asta e toată lumea de acord. Despre valoare, e o treabă pe care o vor negocia partenerii sociali", a declarat, la finalul întâlnirii, directorul general de la Alianţa Confederaţiilor Patronale din România, Adrian Izvoranu.
Secretarul general de la CNSLR Frăţia, Valentin Mocanu, susţine că, în general, în Uniunea Europeană practica este ca după înţelegerile dintre patronate şi sindicate privind salariul minim, guvernul să preia înţelegerea şi o transformă într-un act normativ, însă şansele ca cei cei doi parteneri sociali să cadă de acord sunt reduse.
"Şansa ca acest lucru să se materializeze ar fi ca toţi partenerii implicaţi în acest proces (sindicate, patronate şi Guvern) să înţeleagă că salariul minim dintr-o ţară trebuie să reprezinte realitatea de pe piaţa forţei de muncă şi, în acelaşi timp, să reprezinte o valoare apropiată de valoarea coşului minim de consum, sau cel puţin comparabilă cu aceasta. Dacă salariul minim va rămâne în viziunea Guvernului sau a patronatelor mult sub acest nivel, nu se va putea ajunge la o înţelegere. Noi, partea sindicală, am anunţat deja că în condiţiile în care se discută despre 450 de lei, cifra pe care s-a fundamentat bugetul, nu vom putea ajunge la o înţelegere şi vom trece la mişcări de protest.Ultima valoare pe care noi am discutat-o a fost de 550 de lei şi pe această valoare am putea să cădem la înţelegere, şi probabil că ar satisface şi nevoia de pe piaţa muncii", a declarat Valentin Mocanu.
Preşedintele UGIR-1903, Cezar Coraci, susţine că ultima propunere a sindicatelor a fost de 460 de lei, însă această cifră este prea mare, în opinia sa.
"Nu o să discutăm momentan despre salariul minim garantat, ci despre ceea ce poate oferi în mod real economia românească. Chiar în ramuri care, în opinia publică, sunt performante, cum ar fi energia electrică sau petrochimia, un salariu peste 460 ar fi imposibil de suportat", susţine Coraci.
Cele patru mari confederaţii naţionale nu sunt de acord cu nivelul de 460 de lei pentru salariul minim din 2008 propus de patronate, apreciind că acesta nu acoperă coşul minim de subzistenţă şi ameninţă cu declanşarea conflictului de muncă.
"Poziţia patronatelor cu privire la salariul minim, respectiv 460 de lei în 2008, este de neacceptat pentru că această creştere nu acoperă decât inflaţia prognozată de 4,5 la sută", a declarat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al CNSLR-Frăţia, Valentin Mocanu.
Pe de altă parte, România s-a angajat politic în faţa forurilor Uniunii Europene să ajusteze diferenţa între salariul minim şi cel mediu pe economie, astfel încât să se ajungă ca salariul minim să reprezinte 60 la sută din salariul mediu.
"În momentul de faţă sunt discrepanţe foarte mari. Acum, acest raport în loc să crească, a scăzut sub 30 la sută", a precizat preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.
În plus, Guvernul a stabilit salariul minim pe economie pe 2008 la nivelul de 450 de lei, cu doar doi la sută mai mare decât salariul minim prevăzut prin contractul colectiv de muncă de anul trecut, deşi se angajase în 2006, în faţa Parlamentului, la un nivel al salariului minim de 654 de lei în 2008.
"Consecinţa acestui lucru este adâncirea decalajelor şi continuarea exodului forţei de muncă", a explicat Costin.
Sindicatele sunt nemulţumite de faptul că dialogul social nu funcţionează în România, iar Consiliul Economic şi Social nu are rolul pe care toate CES-urile europene îl au, acela de a stabili dialogul tripartit între Guvern, sindicate şi patronate.
"Am avut discuţii cu funcţionari din diverse ministere, nu cu miniştri, ci cu funcţionari şi am ajuns la concluzia că există o inhibiţie, o psihoză în rândul lor, un fel de poliţie politică, astfel încât nimeni nu-şi asumă responsabilitatea şi multe iniţiative sunt blocate, stopate, încât ne îndreptăm cu paşi repezi spre un stat de tip poliţienesc”, a precizat Costin.
Consiliul Economic şi Social, înfiinţat în baza unei Legi adoptate în 1997, este o organizaţie tripartită constituită pentru dialogul social la nivel naţional, având drept principală atribuţie evaluarea şi avizarea (pozitivă sau negativă), înainte de aprobare, a proiectelor de acte normative privind măsuri economice şi sociale cu impact major. De anul trecut, acest funcţionează fără să aibă un preşedinte.
În luna iunie a anului trecut, Guvernul a decis ca CES să aibă dreptul să participe la lucrările Consiliului Economic şi Social European cu câte cinci reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional.
"
