Artistul plastic Ion Grigore a trecut în eternitate

Artistul plastic Ion Grigore, patriarhul cu ochi albaştri, care, la vernisajele expoziţiilor personale, le mulţumea tuturor celor care răspundeau invitaţiei „pentru osteneala de a fi acceptat ospeţia în ograda inimii” sale, a trecut în eternitate.

Pictorul, despre care criticul de artă Valentin Ciucă scria, în medalionul pe care i l-a dedicat în monumentala lucrare „Un secol de arte frumoase în Bucovina”, că este „dăruit cu har de creator, ca zugravii anonimi ai medievalităţii ştefaniene”, s-a retras tăcut la loc de veşnică odihnă.

Ion Grigore, care a văzut lumina zilei la Corni (judeţul Suceava), în primăvara anului 1940, şi-a păstrat până la final vorba molcomă de ţăran. 

Sunt convins că Ion Grigore (care, cu simplitate şi modestie, îşi limita discursul la vernisaje spunând doar că vorbele lui sunt „agăţate pe pereţi”) a plecat acum din „paradisul terestru” (care pentru el s-a circumscris ruralităţii nealterate) pentru a se bucura şi în lumea de dincolo de mireasma pomilor înfloriţi, de aroma fânului adunat în căpiţe şi de gânguritul hulubilor.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!