Celulele imunitare cauzează multe probleme neuronale după un atac cerebral

O grupă de celule imunitare care migrează la nivelul creierului la scurt timp după producerea unui atac cerebral cauzează inflamaţii şi multe alte probleme neuronale, potrivit unui studiu recent publicat în revista Nature Medicine, informează Reuters.
Cercetătorii japonezi au demonstrat că şoarecii care au mai puţine celule imunitare au suferit mai puţine leziuni cerebrale după producerea unui atac cerebral decât şoarecii cu un nivel obişnuit de astfel de celule.
Akihiko Yoshimura de la Keio University\'s School of Medicine din Tokyo, coordonatorul acestui studiu, a explicat că, deşi leziunile iniţiale, cauzate de un atac cerebral, nu pot fi prevenite, medicamentele actuale pot fi folosite pentru a limita un al doilea val de leziuni cerebrale cauzate de celulele cerebrale care migrează cu mare viteză către creier, în zona în care a avut loc atacul cerebral.
"După producerea leziunilor iniţiale, celulele macrofage şi celulele de tipul T - două tipuri de celule imunitare - migrează în zona cerebrală afectată, iar această inflamaţie cauzează o creştere a infarctelor vasculare. Putem să blocăm acest al doilea val de leziuni prin suprimarea inflamaţiilor", a explicat profesorul nipon.
Mecanismul natural de apărare a organismului produce celule imunitare pentru a lupta cu virusurile şi bacteriile invadatoare sau ca urmare a producerii unor leziuni. Din nefericire, acelaşi mecanism se activează în mod automat şi după apariţia leziunilor produse de un atac cerebral.
În acest experiment, experţii japonezi au provocat o serie de atacuri cerebrale mai multor grupuri de şoareci şi au monitorizat felul în care fluxul de celule imunitare a cauzat inflamaţii şi alte leziuni cerebrale.
Primele celule imunitare care ajung în regiunea cerebrală se numesc celule Interleukin-23 (IL-23). "Celulele IL-23 în sine nu sunt dăunătoare, dar acestea activează alte celule imunitare, precum celulele de tipul T şi celulele macrofage, iar acestea atacă creierul. Acelaşi tip de activare se produce atunci când organismul este atacat de microbi şi în timpul producerii oricărui tip de leziuni", au explicat cercetătorii japonezi.
Şoarecii care au suferit cele mai puţine leziuni cerebrale au fost aceia care au fost modificaţi genetic pentru a avea mai puţine celule IL-23.
"Celulele IL-23 intervin imediat după atacul cerebral sau la o zi după producerea acestuia. Cu cât intervenţia (blocarea celulelor IL-23) este mai rapidă, cu atât este mai benefică pentru creier", au adăugat savanţii niponi.
Cercetătorii din Japonia speră să testeze această descoperire şi pe oameni. În prezent, un anticorp experimental cu acţiune împotriva celulelor Interleukin-23 se află în a doua etapă a testelor clinice.