Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
O simplă schimbare în dieta zilnică, precum renunţarea la friptură în favoarea salatelor, contribuie la reducerea nivelului de dioxid de carbon în aceeaşi măsură ca renunţarea la maşina două zile pe săptămână.
Producerea cărnii de vită este un proces extrem de ineficient, iar vacile eliberează foarte mult metan în atmosferă, a declarat Nathan Pelletier de la Universitatea Dalhousie din Canada.
Pelletier este unul din specialiştii care studiază costurile alimentelor asupra mediului, în ciclul lor de producţie, începând din fermele agricole şi terminând cu produsul finit din farfuriile oamenilor.
Analizând raportul dintre cantitatea de grăunţe consumată de bovine, înainte de a putea fi sacrificate, şi emisiile de metan eliberate în atmosferă, specialiştii au determinat costul real al acestui aliment.
Animalele vii eliberează în atmosferă 18% din totalul gazelor cu efect de seră, iar bovinele deţin cea mai mare pondere.
Deşi carnea de vită reprezintă doar 30% din totalul cărnii consumate în ţările dezvoltate, fermele de bovine produc 78% din totalul acestor emisii de gaze nocive, a declarat Pelletier, duminică, în cadrul conferinţei American Association for the Advancement of Science.
Oamenii consumă mai multă carne decât au nevoie
Pentru obţinerea unui singur kilogram de carne de vită se produc 16 kilograme de dioxid de carbon, de patru ori mai mult decât porcinele şi de zece ori mai mult decât obţinerea unui kilogram de carne de pasăre.
Dacă oamenii ar renunţa la bovine şi ar consuma carne de pasăre, emisiile de gaze nocive ar scădea cu 70%, a declarat Pelletier.
O altă problemă este aceea că oamenii consumă mai multă carne decât au nevoie. Dacă în ţările dezvoltate consumul de carne ar scădea de la nivelul actual de 90 de kilograme pe an, la nivelul recomandat de 53 de kilograme pe an, atunci emisiile nocive ar scădea cu 44%.
"În ritmul actual, producţia mondială de carne se va dubla până în 2050, iar noi va trebui să reducem emisiile de carbon la jumătate, pentru a menţine nivelul actual", a explicat Pelletier. "Îmbunătăţirile tehnologice nu ne vor duce acolo".
Din acest motiv, schimbarea preferinţelor culinare ale oamenilor este foarte importantă, a declarat Chris Weber, profesor de inginerie civilă şi a mediului, în cadrul Universităţii Carnegie Mellon din Pennsylvania.
Industria alimentară reprezintă al treilea producător de gaze cu efect de seră, în Statele Unite, după industria automobilelor şi cea a utilităţilor. În Europa, unde oamenii conduc mai puţin şi au locuinţe mai mici, impactul industriei alimentare este şi mai pronunţat.
