De ce îngraşă mezelurile?
Mezelurile ne pun în pericol silueta, fără nici o excepţie, fie că este vorba despre salam, şuncă presată, muşchi ţigănesc, crenvurşti sau cârnaţi. Cantitatea de grăsimi este primul argument pe care îl aduc nutriţioniştii în sprijinul afirmaţiei că mezelurile îngraşă. Unele sortimente de salamuri, şuncă presată, cârnaţi conţin chiar şi 40% grăsimi, deloc prietenoase cu silueta noastră. Având atât de multe grăsimi e firesc ca mezelurile să se numere printre alimentele cele mai bogate în calorii. Iată numai câteva exemple: 100 g şuncă presată conţin 294 de calorii; salamul de Sibiu – 312 calorii; cârnaţii – 321 de calorii; muşchiul ţigănesc – 333; cârnaţii cabanos – 374; salamul de vară – 579. Mulţi dintre noi nu concep micul dejun fără câteva felii de şuncă, muşchi file sau fără o omletă cu cârnaţi. Tot mai multe persoane s-au obişnuit ca seara să mănânce în grabă tot un sandviş cu salam. Pe lângă caloriile din salam mai vin şi caloriile din pâine: în 100 g pâine obişnuită se găsesc 280 de calorii; în pâinea integrală – 240 de calorii, iar în cea cu secară – 210 calorii. Astfel, kilogramele se adună unul câte unul.
Ieftine şi periculoase
Nutriţioniştii ne atrag atenţia că mezelurile sunt unele dintre cele mai nesănătoase alimente. Persoanele cu afecţiuni hepatice, biliare ar trebui să aibă grijă când consumă astfel de produse. “Cu cât mezelurile sunt mai ieftine, cu atât calitatea lor este mai slabă. Mezelurile ieftine conţin mai multe grăsimi şi şorici, o proteină cu valoare biologică scăzută. Este posibil ca printre ingredientele acestor mezeluri să se regăsească şi carne dezosată mecanic, cunoscută sub denumirea de MDM (mechanically deboned meat). MDM este pasta care rezultă din dezosarea carcaselor de pasăre şi care este prelucrată cu utilaje speciale. Această pastă poate conţine şi resturi de piele, chiar şi oase. Carnea dezosată mecanic poate perturba echilibrul calciului şi fosforului în orga¬nism, deoarece conţine fosfor în exces”, precizează prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Mezelurile nu duc lipsă nici de atât de condamnatele E-uri. Conservanţii, coloranţii, agenţii de sapiditate, de îngroşare se regăsesc pe toate etichetele. Unii dintre aceşti aditivi (fosfaţii, polifosfaţii) interferă cu metabolismul calciului, determinând atrofierea oaselor sau depuneri de calciu în articulaţii.
COPIII. Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi condamnă obiceiul mamelor de a le da celor mici mezeluri. Până la vârsta de 10-12 ani, copiii nu ar trebui să consume asemenea produse dezechilibrate nutriţional. Unii aditivi alimentari prezenţi în mezeluri pot determina hiperactivitate şi deficit de atenţie şi concentrare la copii. Este vorba despre derivaţii acidului gluta¬mic (E 620), care pot provoca de ase¬me¬nea greţuri, palpitaţii, dureri de cap.
E-URI. Coloranţii de sinteză, aromele artificiale din mezeluri creează probleme persoanelor care suferă de alergii sau intoleranţe alimentare. Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi ne avertizează că, odată ajunşi în organism, stimulatorii de aromă se transformă în nişte substanţe periculoase pentru creier – excitoxinele.