Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Din punct de vedere istoric, Curtea Domnească a Sucevei, aflată în buricul orașului de ieri și de azi, este un monument istoric foarte important, la același nivel cu Cetatea de Scaun a Sucevei. Turiștii care citesc câte ceva despre istoria orașului medieval află că domnitorul Moldovei stătea pe timp de pace la Curtea Domnească și doar pe vreme de război în cetate. Totuși, acești turiști au neplăcuta surpriză de a constata că ruinele Curții Domnești nu sunt marcate ori puse în valoare în vreun fel. Oamenii care ajung la Curtea Domnească văd un gard, bălării și copaci crescuți peste zidurile care, la o privire mai atentă, mai sunt păstrate totuși într-o anumită proporție.
Răspunsul standard: Curtea Domnească ar urma să ”prindă” un proiect mare cu fonduri europene
Răspunsul standard care i se dă turistului (și pe care l-am oferit neconvingător și eu) este că monumentul a fost și este în atenția Primăriei Suceava, care vrea să obțină fonduri europene pentru un mare proiect prin care Curtea Domnească să fie restaurată și să devină un obiectiv turistic major. Se vorbea acum doi ani de zile de un proiect de 6 milioane de euro care însă nu a făcut pași concreți. Despre un astfel de proiect se vorbește la modul general de mai bine de zece ani.
Și totuși, până atunci nu se poate face nimic? Dacă ne gândim un pic se poate, dar trebuie să se vrea.
Câteva investiții minime care ar schimba această situație rușinoasă
Ajungem acum și la partea legată de ce s-ar putea face pentru acest monument, din punctul nostru de vedere, și nu numai al nostru.
În primul rând, este nevoie urgent de un panou informativ, care să semnaleze că acolo este fosta Curtea Domnească a Sucevei medievale și unde să fie scrise, succint, câteva date care să ajute turistul să simtă importanța locului unde se află. Chiar și acel panou de la stradă aproape abandonat ar putea fi folosit în vreun fel.
Pe lângă acest pas care ar trebui să fie obligatoriu (un minim de informații despre obiectiv), o idee ar mai putea fi amenajarea unui mic punct de belvedere, cu câteva scări, mai înalt decât nivelul șoselei, de unde turistul să poată avea o vedere de ansamblu asupra Curții Domnești. Sigur, înainte de asta ar trebui făcută o igienizare serioasă, care să facă ruina vizibilă.
Apoi, monumentul ar trebui întreținut mai des, pentru ca turistul să îl și vadă atunci când ajunge în centrul orașului.
Acestea ar fi doar câteva măsuri minime prin care Curtea Domnească să fie pusă cât de în valoare, până când se vor obține bani mulți (dacă se vor obține vreodată) pentru lucrări ample.
Cum ar fi vorba de investiții minime, care se pot face în exteriorul monumentului, este puțin probabil ca o astfel de inițiativă să aibă nevoie de prea multe avize.
Obiectivul este administrat de Primăria municipiului Suceava.
Dezolant: gard, ziduri acoperite și un panou gol
Curtea Domnească a Sucevei, marți, 19 aprilie 2022. Ne punem în pielea unui turist care ajunge în Suceava și este interesat de ce mai este din vechiul oraș medieval al Sucevei. Între bisericile monument Sf. Dumitru și Biserica Domnițelor, ajungem într-un spațiu îngrădit, unde, pe după gard (gardul de piatră, peste care este suprapus un gard metalic), se disting în interior ruine. Mare lucru nu se mai vede din ele. Inclusiv copaci destul de mari au crescut printre zidurile acoperite în mare parte de vegetație.
Ironia sorții, lângă monument, la stradă, este un panou gol, pe care și-a pus afișe doar un organizator de pelerinaje. La ziduri nu se poate ajunge, însă o privire atentă ne arată că mai sunt destule ruine, ziduri din piatra veche, în timp ce altă parte din construcție este sub nivelul actual al solului. Absolut nimic nu semnalează turistului că a ajuns la Curtea Domnească a Sucevei.
Scurt istoric al Curții Domnești
Prima construcție descoperită pe actualul loc al Curții Domnești datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, din timpul domniei lui Petru Mușat, cel care a ridicat și Cetatea de Scaun a Sucevei, în prima sa formă. Inițial, Curtea Domnească era o constricție din lemn.
La începutul secolului XV, Alexandru cel Bun a fost primul domnitor care a refăcut construcția și a ridicat ziduri de piatră.
Curtea Domnească a fost refăcută apoi de Ștefan cel Mare, după un puternic incendiu. Peste resturile clădirii din lemn a lui Petru Mușat s-a construit o casă de piatră cu parter, iar clădirea din zid cu beciuri de pe latura de est a fost extinsă spre sud.
Ultimele intervenții au fost realizate de domnitorul Vasile Lupu, în secolul al XVII-lea.
Curtea Domnească din Suceava a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar zidurile sale au început să fie demantelate. Istoricii presupun că încetarea existenței Casei Domnești a avut loc în iulie 1675, în timpul domniei lui Dumitrașcu Cantacuzino (1674-1675, 1684-1685), când domnitorul a dispus distrugerea cetăților Sucevei, a Neamțului și a Hotinului. Cert este că la 1700 un sol polonez semnala că a găsit în oraș „un palat domnesc de zid, pustiu”.
