Importante descoperiri arheologice la Mănăstirea Humor

Dintre monumentele istorice ecleziastice incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din judeţul Suceava, un loc aparte îl ocupă Biserica Adormirea Maicii Domnului-Mănăstirea Humor, biserică care prin decorul pictural interior şi exterior, datorat lui Toma din Suceava, care se intitula „zugrav de biserici și curtean al Măriei sale Petru, voevodul Moldovei”, merită pe deplin recunoaşterea internaţională, întrucât acest program iconografic se caracterizează prin unitatea de tonalitate cromatică, datorată predominanţei diferitelor nuanţe de roşu.

Tradiţia istorică consemnează faptul că încă din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, panul Ivan vornicul care era la Humor a înălţat o biserică de piatră pe malul unui pârâu, în apropiere de confluenţa acestuia cu Humorul, loc unde exista un schit de călugări care anterior avea o biserică de lemn.

Faptul că acest lăcaş sfânt avea o importanţă aparte în istoria Ţării Moldovei este dovedit şi prin actul prin care Ştefan cel Mare dăruia la 1473 Mănăstirii Humor celebrul Tetraevangheliar de la Humor scris cu mâna ierodiaconului Nicodim, carte care pe una din filele sale are o miniatură de o rară frumuseţe, care o înfăţişează pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus, iar în partea de jos a miniaturii este pictat Ştefan cel Mare, în genunchi oferind Maicii Domnului Tetraevangheliarul, fiind, se pare, unul dintre primele portrete laice din Moldova.

În primele decenii ale secolului al XVI-lea, biserica zidită de vornicul Ivan s-a prăbuşit din cauze încă necunoscute, iar ruinele vechii mănăstiri pot fi văzute şi astăzi la aprox. 500 m de actuala biserică.

În anul 1530, marele logofăt Toader Bubuiog în vremea lui Ştefăniţă Voievod (1517 – 1527) şi Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546), logofăt care a avut misiuni diplomatice în Transilvania (1527), Constantinopol (1528) şi Polonia (1532), căsătorit cu Anastasia fiica logofătului Ioan Tăutul, ctitoreşte biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului în acest loc.

În cadrul Programului PNRR, începând din a doua decadă a lunii februarie anul curent, s-au început  primele cercetări arheologice,  preventive, în incinta Mănăstirii Humor, având ca punct de pornire măsurătorile arheomagnetice efectuate în anul 2022.

Cercetările arheologice din incinta Mănăstirii Humor, efectuate de arheolog Ion Mareş, continuă cercetările arheologice efectuate de Gheorghe I .Cantacuzino între 1965 – 1967 la vechea biserică a lui Ioan de Tulova, ale căror rezultate au fost publicate în 1969.

În acest sens, au fost deschise casete şi secţiuni pentru dezvelirea fundaţiilor de la fostele construcţii – chilii, trapeza, Casa Domnească, beciuri etc.

Suprafaţa decopertată până în prezent este de peste 60 m.p., fiind dezvelite fundaţii solide din piatră şi mortar pe latura de sud a incintei, chilii şi o construcţie de dimensiuni mari, care presupunem a fi fost fosta Casă Domnească.

În perspectivă, aşa cum ne-a declarat arheologul Ion Mareş, se are în vedere continuarea cercetărilor arheologice pe latura de nord unde se presupune a fi fost pivniţa de dimensiuni mari în partea de vest a Turnului lui Vasile Lupu, turn datat 1641 şi care făcea  parte iniţial din zidul de incintă al mănăstirii, precum şi alte încăperi cu destinaţie care în stadiul actual al cercetărilor nu poate fi stabilit cu certitudine.

Arhid. Vasile M. Demciuc